Rămâi conectat
Festivalul Roman Apulum - 2022

Ştirea zilei

Nicolae Dobra, senator – raport de activitate (II)

Redactia Ziarului Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

După cum afirmam şi în prima parte a acestei intervenţii pe care o fac în faţa dumneavoastră, a cetăţenilor, aştept doar de la dumneavoastră, singurii pe care-i consider superiorii mei, să evaluaţi şi să apreciaţi activitatea mea. Dumneavoastră sunteţi singurii care puteţi confirma, eventual puteţi infirma, dacă v-am reprezentat bine, sau ba! Am dezvăluit deja sebeşenilor, celor ce nu accesează www.alesiivoteaza.ro, prin paginile cotidianului „Unirea”, ce anume consider că am făcut pentru a le îmbunătăţi viaţa. O promisiune pe care mi-am onorat-o faţă de ei a fost centura ocolitoare a Sebeşului, printr-un lobby aproape până la limita stresului, la nivel de minister. Am lăsat deoparte orice reticenţă politicoasă şi am stat efectiv pe capul celor de la minister, aproape zi de zi, până când proiectul a fost „bătut în cuie”, cum se spune.
Acelaşi lucru îl fac acum şi pentru municipiul Blaj. Am avut îndelungi discuţii la minister pentru ca în bugetul de anul viitor să fie cuprins studiul de fezabilitate pentru centura ocolitoare a Blajului, iar în anii următori sper ca şi acest proiect să se concretizeze. Eu, oricum, voi lupta pentru el, aşa cum am luptat pentru cel din Sebeş. Aş vrea, în acest context, să le reamintesc blăjenilor, şi nu numai lor, că pentru mine nu a contat culoarea politică atunci când am făcut lobby pentru atragerea de fonduri în colegiul meu, iar asta pot s-o confirme toţi primarii care mi-au fost colegi de partid şi pe care pot să-i asigur că nu mi-am schimbat caracterul şi nici aprecierea faţă de ei, odată cu schimbarea partidului, din motive asupra cărora nu mai insist, pentru că le-am expus deja. Celor din Blaj aş vrea să le reamintesc că în urma intervenţiei mele s-au obţinut fonduri pentru rezolvarea unor proiecte aflate în derulare şi că, împreună cu primarul Gheorghe Rotar (un primar foarte implicat în problemele municipiului pe care-l administrează) am bătut mult „cărările Bucureştilor” pentru a găsi soluţii în construirea unei săli de sport (soluţie care se află încă în aşteptare, dar care cred că se va găsi într-un viitor mandat, tot prin lobby), precum şi pentru sprijinirea firmei Bosch în a rezolva anumite probleme pe lângă Guvernul României, în vederea creării de noi locuri de muncă la Blaj.
Aiudenii, trebuie să afle şi ei că fondurile pentru modernizarea şcolilor şi cele pentru spitalul de pneumoftiziologie s-au datorat tot insistenţei cu care am bătut pe la uşile cabinetelor de la Bucureşti. De asemenea, cetăţenii din Ocna Mureş cred că au aflat deja că eu am fost cel ce a intervenit hotărâtor pentru alocarea de fonduri în momentul dezastrului provocat de prăbuşirea terenului din centrul oraşului, am rezolvat în prima fază problema UPSOM prin facilitarea accesului acestei firme la gaz ieftin şi ulterior am intermediat cu nişte investitori importanţi pentru a-i determina să investească în industria sării, iar în acest moment au fost deja elaborate proiecte pentru crearea de locuri de muncă. Mai enumăr, în treacăt, câteva localităţi din mediul rural, ale căror probleme nu m-au lăsat indiferent în perioada mandatului meu, respectiv comunele Câlnic (care a reuşit să-şi cumpere şcoala), Doştat, Roşia de Secaş, Cenade, Valea Lungă (pentru construirea căminului cultural), Cetatea de Baltă, Jidvei, Şona, Fărău, Rădeşti, Mirăslău, Crăciunel, Hopârta, Noşlac, Lopadea Nouă şi Unirea (pentru a finaliza lucrările de apă şi canalizare). Primarii m-au văzut în teritoriu şi ştiu că i-am sprijinit, cetăţenii de asemenea, iar atunci când nu am fost în teritoriu am fost „cu jalba-n proţap”, pentru ei, la Bucureşti.
Acestea toate vi le reamintesc, pentru a putea să apreciaţi obiectiv dumneavoastră, cetăţenii, activitatea mea!

Senator, cu voia dumneavoastră
Nicolae DOBRA


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Ştirea zilei

VIDEO| Coiful purtat de Amza Pellea în filmul „Dacii”, în centrul atenției la Festivalul Roman Apulum 2022: Povestea lui, legată de marele actor

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

Coiful purtat de Amza Pellea în filmul „Dacii”, în centrul atenției la Festivalul Roman Apulum 2022: Povestea lui, legată de marele actor

Coiful purtat de Decebal, jucat de Amza Pellea, în filmul „Dacii” din 1966, a fost prezentat astăzi, în cea de-a doua zi a Festivalului Roman Apulum.

Povestea sa este legată mai mult de marele Amza decât de istorie, filmul suferind la capitolul corectitudine istorică, unul din exemple fiind chiar folosirea coifului de față, replică după celebrul coif de la Coțofenești. În realitate Decebal n-ar fi avut cum să poarte coiful, acesta fiind datat cu cel puțin 400 de ani înaintea epocii sale și fiind folosit la ceremoni, nu pe câmpul de luptă.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Avem aici replica coifului descoperit la Coțofenești, originalul fiind de aur și mult mai vechi decât perioada războaielor daco-romane. Acesta avea calota rotunjită, fiind descoperit fără calotă și a fost reprodus în genul acesta pentru filmul „Dacii”, unde a fost purtat de personajul Decebal, interpretat de Amza Pelea. După filmări a rămas în Muzeul Național al Unirii, iar noi îl purtăm la evenimente, la festivaluri.

Povestea lui este legată de aura marelui Amza Pelea care îl învăluie. Coifurile de genul acesta, mai sunt două trei de argint descoperite, cu ochii aceștia apotropaici, care sunt cu datate cu 4-500 de ani înainte de Hristos, sunt de ceremonie nu pentru luptă”, a spus Marian Onacă pentru ziarulunirea.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

David Popovici, cel mai rapid înotător din lume: RECORD MONDIAL și medalie de aur în proba de 100 de metri liber la Campionatul European de natație

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

David Popovici, cel mai rapid înotător din lume: RECORD MONDIAL și medalie de aur în proba de 100 de metri liber la Campionatul European de natație

David Popovici scrie istorie la Campionatelor European de nataţie pentru seniori, de la Roma. Acesta a reușit să câștige medalia aur și să bată recordul mondial în finala probei de 100 de metri liber.

Fantasticul sportiv român a bătut recordul mondial cu 12 sutimi, având un timp de 46.86. Pe locul doi s-a clasat sportivul maghiar, Kristof Milak, iar pe 3, Alessandro Miressi.

Recordul mondial pentru proba de 100 de metri liber fusese stabilit tot la Roma și datează din 2009. Brazilianul Cesar Cielo Filho (35 de ani) a reușit atunci să scoată un timp de 46.91.Sportivul nostru s-a calificat în finală cu timpul de 46.98, un nou record european. Precedentul îi aparținea lui Kliment Kolesnikov, care a înregistrat un 47.11 secunde la Jocurile Olimpice de la Tokyo, anul trecut.

Elit - Gustul Desăvârșit

David Popovici a fost extrem de aproape să bată și recordul mondial la seniori, însă i-au lipsit doar 7 sutimi! Recordul mondial pentru proba de 100 de metri liber a fost stabilit tot la Roma și datează din 2009. Brazilianul Cesar Cielo Filho (35 de ani) a reușit atunci să scoată un timp de 46.91.

La scurt timp după ce Popovici s-a apropiat la doar 7 sutimi de recordul său, Cielo i-a transmis un mesaj de încurajare românului pe contul personal de Instagram.

David Popovici a devenit al 4-lea cel mai rapid om din istorie la 100 m liber, după legendarii Cesar Cielo, Alain Bernard și Caleb Dressel. Primii doi au obținut timpii respectivi pe vremea când costumele poliuretane erau permise în natație. Așadar, David Popovici este al doilea cel mai rapid înotător din istorie în era costumelor textile.
David Popovici scrie istorie: e cel mai tânăr înotător care coboară sub 47 de secunde la 100 m liber

Odată cu recordul european stabilit vineri, în semifinale, David Popovici a devenit, la 17 ani, cel mai tânăr sportiv care a coborât sub 47 de secunde la 100 de metri liber.

Cesar Cielo avea 22 de ani, Alain Bernard avea 25 de ani, iar Caeleb Dressel avea 22 de ani când au reușit acest lucru.

De asemenea timpul scos în semifinale de David Popovici (46.98) reprezintă un nou record mondial al juniorilor. Sportivul legitimat la CS Dinamo și-a bătut practic propriul record, 47.13 secunde, stabilit la Campionatele Mondiale de la Budapesta.

David Popovici va mai concura la Roma la 200 m liber, 400 m liber şi ştafetă 4×100 m liber.

România este reprezentată la Europene de o delegaţie de 11 sportivi, în frunte cu David Popovici, dublu campion mondial. Sportivii români vor participa în probele de înot, sărituri în apă şi sărituri de la mare înălţime.

Sursa: digisport.eo


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

Performanță istorică pentru județul Alba: Maestrul Daniel Iancu „Ticușor”, înregistrări pentru „Fonoteca de Aur” a României

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

Performanță istorică pentru județul Alba: Maestrul Daniel Iancu „Ticușor”, înregistrări pentru „Fonoteca de Aur” a României

Îndrăgitul violonist albaiulian Daniel Iancu, cunoscut sub numele de scenă „Ticușor”, scrie istorie pentru județul Alba: la 35 de ani de la debutul pe scena folclorului românesc, și-a încununat cariera artistică cu o performanță de răsunet. Virtuoz al viorii, care se numără printre puținii artiști care poate interpreta melodii din toate zonele etnofolcorice ale țării (Transilvania, Oltenia, Moldova, Dobrogea etc.), maestrul Daniel Iancu a fost invitat de Radioteleviziunea Română să înregistreze împreună cu Orchestra Radio cele mai reprezentative piese instrumentale ale sale pentru „Fonoteca de Aur”.

În „Fonoteca de Aur”, mai au înregistrări doar câțiva violoniști de marcă ai scenei muzicii populare românești precum Alexandru Țitruș, Ion Drăgoi sau Florea Cioacă. Măiestria cu care mânuiește arcușul pe corzi și felul în care mângâie gâtul viorii, rezultând de fiecare dată sunete armonioase, ale căror vibrații creează trăiri puternice în rândul ascultătorilor, i-au adus maestrului binemeritatul loc în „Fonoteca de Aur” a României, această „Hall of Fame” a folclorului românesc autentic.

„Ticușor” a declarat pentru ziarul „Unirea” că toate materialele muzicale pe care le-a propus au fost aprobate pentru a face parte din fonotecă, având valoarea artistică necesară. Primele înregistrări au avut deja loc, iar următoarele sunt programate la finele lunii septembrie – începutul lunii octombrie, deoarece se derulează pe baza unui planificări realizate de Orchestra Radio.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Primele melodii pe care le-am înregistrat sunt melodii din zonă, cu denumire locală, de exemplu Hațegana de la Șeușa sau Învârtita de la Zlatna”, a spus maestrul Daniel Iancu.

După frumoșii ani în care a cunoscut gloria alături de formația „Crai Nou”, din Alba Iulia, artistul s-a dedicat carierei individuale, ca liber profesionist, având colaborări importante de-a lungul anilor cu marile ansambluri folclorice din țară precum „Drăgan Muntean”, „Jidvei România” sau Orchestra Radio, răspunzând cu drag solicitărilor atât în calitate de instrumentist, cât și în cea de orchestrator, cum este cazul ansamblului „Almășana”.

Violonistul are la activ peste 5.000 de fonograme înregistrate și mai bine de 200 de compoziții proprii, fiind membru în Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România.

„Acum activez în trupa Bachus din Orăștie, alături de managerul Alin Ciun, Laura Ilieș Liviu Musescu și Gabriel Cîndea – soliști vocali, clăparul Daniel Motocea, acordeonistul Florin Cãlugãru, saxofonistul Ciprian Stoica și sunetistul Rãzvan Lomonar. Bachus este un band muzical care prezintă toate genurile de muzică, nu doar folclor, având un repertoriu bogat și diversificat”, a declarat Daniel Iancu „Ticușor”. Județul Alba se mândrește cu un artist de valoarea dvs.! Felicitări și succes în continuare!
Robert GHERGU


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea