Motorina s-ar putea scumpi cu 85 de bani pe litru de la 1 noiembrie 2026: Construcțiile, sub presiunea costurilor și a lipsei de predictibilitate

Motorina s-ar putea scumpi cu 85 de bani pe litru de la 1 noiembrie 2026: Construcțiile, sub presiunea costurilor și a lipsei de predictibilitate

Sectorul construcțiilor din România riscă să intre în 2027 cu prețuri greu de anticipat, marje tot mai fragile și presiuni asupra lichidităților. Aproximativ 70% dintre fabricile consultate nu pot garanta o politică fermă de preț pentru anul viitor, iar ofertele pentru materialele de construcții sunt valabile, în numeroase cazuri, doar 30 de zile, potrivit unei analize Depozit Virtual.

Motorina s-ar putea scumpi cu aproximativ 0,85 lei pe litru de la 1 noiembrie 2026, dacă Guvernul nu prelungește reducerea temporară cu 25% a accizei. O eventuală majorare ar adăuga presiune asupra costurilor de transport și de execuție, într-un moment în care deprecierea leului, volatilitatea prețurilor la energie și incertitudinile privind finanțarea complică planificarea proiectelor de construcții.

Potrivit analizei Depozit Virtual, piața construcțiilor traversează un paradox: volumul lucrărilor este în creștere, însă companiile au tot mai puțină vizibilitate asupra costurilor pe care le vor suporta în 2027.

Datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate la 20 octombrie, indică o creștere de 15,4% a volumului lucrărilor de construcții, ca serie brută, în primele opt luni din 2026 față de perioada similară a anului trecut. Lucrările rezidențiale au avansat cu 22,9%, iar construcțiile noi, cu 18,7%.

În august, volumul lucrărilor a fost cu 40,5% mai mare decât în aceeași lună din 2025, în timp ce segmentul rezidențial a consemnat o creștere de 54,9%. Analiștii avertizează însă că evoluția unei singure luni trebuie interpretată cu prudență și nu garantează menținerea ritmului în perioada următoare.

Euro, energia și transportul pun presiune pe bugete

Una dintre principalele surse de incertitudine este cursul valutar. Euro a ajuns la 5,3527 lei la 6 octombrie 2026, un maxim istoric la momentul respectiv, iar pe 21 octombrie era cotat la 5,3297 lei, față de 5,0905 lei la începutul anului. Deprecierea leului de la începutul lui 2026 se apropie astfel de 4,7%.

Scenariul unui euro la 6 lei rămâne o posibilitate, nu o evoluție certă. Pentru constructori, însă, chiar și fluctuațiile mai reduse pot afecta bugetele, deoarece numeroase materii prime, echipamente și componente sunt cumpărate în euro, inclusiv de producătorii care livrează pe piața internă.

În aceste condiții, o companie care semnează un contract în lei și achiziționează materialele câteva luni mai târziu riscă să constate că bugetul inițial nu mai acoperă cantitățile estimate.

Presiunile se extind și asupra costurilor energetice. Cimentul, cărămida, sticla, oțelul și materialele termoizolante necesită cantități importante de energie în procesul de fabricație. Potrivit analizei, nivelul rezervelor europene de gaze și evoluția cotațiilor de pe piețele angro mențin incertitudinile privind costurile din sezonul rece.

Impactul asupra prețurilor materialelor va depinde de consumul energetic al fiecărei fabrici, de contractele de furnizare și de capacitatea producătorilor de a absorbi eventualele scumpiri.

Motorina, un nou risc pentru șantiere

Costurile de transport reprezintă o altă vulnerabilitate, în special pentru materialele voluminoase și grele. Distanța dintre fabrică și șantier, gradul de încărcare a camioanelor și numărul livrărilor intermediare pot influența semnificativ costul final al unui proiect.

Conform datelor citate de Depozit Virtual, prețul mediu al motorinei a crescut cu 7,3% între 4 septembrie și 10 octombrie 2026, de la 10,16 la 10,90 lei pe litru. Benzina s-a scumpit cu 5%, de la 9,66 la 10,14 lei pe litru, pe fondul perturbărilor de aprovizionare de pe piețele internaționale.

Prețurile menționate includ reducerea temporară cu 25% a accizei la motorină, măsură valabilă până la 31 octombrie 2026. În absența unei prelungiri, eliminarea reducerii ar putea majora prețul motorinei cu aproximativ 0,85 lei pe litru, potrivit estimării din analiză.

O asemenea evoluție ar putea afecta atât transportul materialelor, cât și alimentarea utilajelor folosite pe șantiere, amplificând presiunile asupra costurilor de execuție.

Șapte din zece fabrici nu pot garanta prețurile pentru 2027

Incertitudinea se reflectă direct în relația dintre producători, distribuitori și constructori. Potrivit lui Cosmin Răileanu, fondatorul Depozit Virtual, aproximativ șapte din zece fabrici cu care compania discută nu au în prezent o politică fermă de preț pentru 2027.

În numeroase categorii de materiale, ofertele comerciale sunt valabile doar 30 de zile. Pentru constructorii care participă la licitații sau semnează contracte cu termene de execuție de șase, nouă ori 12 luni, această diferență între valabilitatea prețurilor și durata proiectelor poate genera riscuri comerciale importante.

O ofertă calculată în septembrie 2026 nu garantează aceleași costuri de aprovizionare în martie 2027. Dacă prețurile cresc după semnarea contractului, constructorul poate fi obligat să suporte diferența din propria marjă, în lipsa unor mecanisme contractuale de ajustare.

„Problema reală este suprapunerea a cinci presiuni: curs valutar, energie, combustibil și transport, materiale și finanțare. Dacă acestea se mișcă simultan, fabrica nu mai poate garanta prețul, distribuitorul nu mai poate garanta prețul, iar constructorul nu mai poate calcula cu suficientă siguranță cât îl va costa peste șase luni un proiect contractat astăzi”, afirmă Cosmin Răileanu.

Acesta consideră că principala provocare pentru piață nu este neapărat creșterea prețurilor, ci dificultatea companiilor de a anticipa evoluția lor și de a-și proteja marjele.

Finanțarea șantierelor, o vulnerabilitate suplimentară

Presiunile asupra costurilor se suprapun peste dificultățile de finanțare. La 10 septembrie 2026, Ministerul Dezvoltării a anunțat epuizarea creditelor bugetare alocate pentru anul în curs Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”. Începând cu 11 septembrie, solicitările de transfer pentru beneficiarii vizați au fost suspendate, cu anumite excepții, urmând ca mecanismul să poată fi reluat în cazul suplimentării fondurilor.

La momentul analizat, o eventuală alocare suplimentară pentru program nu fusese anunțată public. Rectificările bugetare pregătite pentru ultimele luni ale anului ar putea influența situația, însă efectele depind de deciziile efective privind distribuirea fondurilor.

Suspendarea transferurilor nu înseamnă că toate șantierele finanțate din bani publici sunt blocate. Ea evidențiază însă importanța lichidităților într-un sector în care firmele trebuie să achite materialele, salariile, transportul și utilajele înainte de a încasa contravaloarea lucrărilor.

Dacă termenele de plată se prelungesc, iar costurile de aprovizionare cresc, constructorii pot ajunge să finanțeze din resurse proprii o parte tot mai mare din activitate. Costurile suplimentare de finanțare pot diminua și mai mult profitabilitatea proiectelor.

„Putem ajunge într-o situație paradoxală: România să aibă proiecte, fonduri europene și șantiere, dar constructorii să nu mai poată estima suficient de precis costul lucrărilor și, în același timp, să fie obligați să finanțeze perioade tot mai lungi din propriul cash”, avertizează fondatorul Depozit Virtual.

Achizițiile și controlul lichidităților, decisive în 2027

Pentru a limita riscurile, analiza recomandă constructorilor să urmărească atent valabilitatea ofertelor, să negocieze clauze de ajustare a prețurilor și să coreleze calendarul achizițiilor cu ritmul efectiv al lucrărilor.

Achizițiile în avans pot asigura temporar un anumit nivel al prețurilor, dar presupun blocarea capitalului și costuri suplimentare de depozitare. În consecință, deciziile trebuie adaptate fiecărui proiect, în funcție de spațiul disponibil, necesarul de materiale și capacitatea financiară a companiei.

Analiștii subliniază că riscurile nu se traduc automat în scumpiri generalizate. Unele costuri se pot stabiliza sau chiar reduce, iar impactul final va depinde de evoluția fiecărei componente și de capacitatea firmelor de a gestiona schimbările.

Creșterea volumului lucrărilor din 2026 arată că sectorul continuă să aibă activitate, dar nu garantează că proiectele contractate pentru anul viitor vor putea fi executate în aceleași condiții economice.

În acest context, competitivitatea constructorilor va depinde nu doar de volumul lucrărilor contractate, ci și de capacitatea de a-și controla achizițiile, de a-și proteja marjele și de a menține un flux de numerar suficient pentru desfășurarea activității.

„2027 nu va fi neapărat anul celui care construiește sau vinde cel mai mult. Va fi anul celui care cumpără cel mai bine, își protejează marja și își controlează cash-flow-ul”, conchide Cosmin Răileanu.

sursa: Agerpres

foto: arhivă (cu rol ilustrativ)

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News