MOŞII DE VARĂ. Tradiţii şi superstiţii – Mâncarea de pomană oferită astăzi trebuie să fie caldă („aburel”)

Cu această ocazie, în toate bisericile ortodoxe din ţară  se oficiază Sfinte Liturghii, urmate de  slujbe de pomenire a tuturor rudelor noastre trecute la viaţa veşnică : părinţii, moşii şi strămoşii familiei.

Cu sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt (Rusaliile), orânduită la 50 de zile după Paşti, se încheie ciclul Sărbătorilor Pascale.

În Anul Bisericesc există două sâmbete speciale

Pe parcursul Anului bisericesc (1 septembrie-31 august), în calendarul ortodox sunt menţionate două sâmbete dedicate în mod special pomenirii generale a morţilor şi fiecare sâmbătă specială  poartă denumirea de „Moşi”.

Prima sâmbătă specială, prăznuită înaintea  Duminicii Lăsatului sec de carne (a Înfricoşatei Judecăţi- înainte de Postul Paştelui),  este cunoscută sub numele de Sâmbăta Moşilor de Iarnă.

A doua sâmbătă specială, dedicată pomenirii generale a celor adormiţi, cunoscută în tradiţia populară sub numele de Moşii de Vară sau Moşii Cireşelor este prăznuită sâmbătă, 30 mai, în ajunul sărbătorii populare a Rusaliilor.

Porţile cerului au fost deschise timp de 50 de zile 

Tradiţia spune că începând din  Joia Mare din Săptămâna Patimilor şi până la Rusalii, cerul, raiul şi iadul sunt deschise. În acest interval de 50 de zile, sufletele rudelor noastre trecute la viaţa veşnică au călătorit libere prin locurile unde au trăit. În Sâmbăta Moşilor de vară, sufletele lor sunt triste deoarece trebuie să se reîntoarcă în lumea de dincolo şi să-i părăsească  pe cei dragi.

De aceea, credinţa creştină spune că este bine ca sufletele celor adormiţi să se întoarcă liniştite în mormintele din care au plecat şi să se împace cu această situaţie. De aceea, rudele celor comemoraţi trebuie să le facă pomeni şi să respecte tradiţiile familiei.

Cei trecuţi la viaţa veşnică aşteaptă ofrande

Din vremuri imemoriale, se crede că la sărbătoarea moşilor, rudele trecute la viaţa veşnică aşteaptă să primească ofrande şi, dacă familia uită sau neglijează să împlinească datina, răposaţii rămân supăraţi. Tradiţia spune că atât în lumea satelor, cât şi în mediul urban ofrandele se împart în special persoanelor sărace şi străinilor şi nu este încurajat schimbul de pomeni între rude.

Mâncarea de pomană să fie caldă („aburel”)

Din moşi-strămoşi, mâncarea caldă dată de pomană este  bine primită, pentru că mirosul ofranselor calde îi satură pe cei trecuţi la viaţa veşnică.

În multe localităţi din Muntenia, credincioşii împlinesc vechile tradiţii, iar masa de pomană caldă se mai numeşte „aburel” sau „aburi”. În acelaşi timp, pomana împărţită pentru sufletele rudelor adormite este pusă în vase de lut noi, cumpărate numai pentru această comemorare.

Ritualul de comemorare şi în cimitire

Ritualul de pomenire împlinit în biserici se continuă în cimitire:    mormintele sunt curăţate şi împodobite cu flori de tei şi cu frunze de nuc. Credincioşii aprind lumânări şi aceste surse de lumină sunt lăsate să ardă pe parcursul ritualului de pomenire. La mormintele  celor comemoraţi se dau de pomană vase de lut, de porţelan sau de lemn, căni împodobite la toartă cu flori de tei şi umplute cu lapte, cu vin sau cu cireşe.

Astfel de  ofrande se mai duc în cimitire şi în ziua următoare, în Duminica Rusaliilor, numită şi Duminica Pogorârii Duhului Sfânt sau a Cincizecimii.

Tradiţiile de comemorare sunt diferite în ţară

 În Prahova se prepară păsat

În diferite localităţi din Prahova se împart căni de lut umplute cu vin şi împodobite la toartă cu flori de trandafir şi de tei.

Gospodinele prepară păsat (făină de porumb măcinat mai mare) fiert în lapte). Această ofrandă tradiţională se taie felii, se pune pe frunze de nuc şi se împarte săracilor în cimitir. Totodată, ritualul împărţirii bucatelor se împlineşte şi în familia persoanei comemorate. Gospodinele împart vase cu mâncare, cu păsat, cu vin şi cireşe rudelor şi vecinilor în memoria celor adormiţi.

În Argeş,  gospodarii invită la masă rudele şi vecinii

În satele din judeţul Argeş, gospodarii care fac pomenire pentru cei adormiţi întind masa în curtea casei  şi o împodobesc cu vase pline cu numeroase bucate. Pe lângă bucatele specifice praznicului, în mijlocul mesei se pun grămezi de cireşe, de flori şi de colăcei. Gospodarii învită la masă rudele, prietenii şi vecinii să se ospăteze pentru sufletul celor adormiţi în familia sa.

După ce au dat de pomană, gospodarii gustă şi ei din cireşe şi din celelalte bucate. De asemenea, în multe localităţi argeşene, se dau de pomană lumânări aprinse, colaci unşi cu miere, colivă, vase de lut umplute cu lapte sau cu vin, pâine de casă şi mâncare gătită, cireşe, oale mari de lut, pentru ca sufletele morţilor să aibă din ce să bea apă.  După ce au dat de pomană, gospodarii gustă şi ei din cireşe şi din celelalte bucate.

În localităţile din Ardeal se „ridică” pomeni

În tot Ardealul se dau de pomană fructe şi colaci. În fiecare familie   „se ridică” pomeniri, adică se face pomenirea tuturor rudelor decedate în familie.

În Moldova se împart plăcinte

În Moldova, credincioşii dau de pomană căni şi străchini umplute cu orez cu lapte, cu vin şi cu cireşe, împodobite la toartă cu flori de tei, ca şi în alte zone ale ţării. În acelaşi timp, gospodinele pregătesc pentru Moşii de vară  bucate cu carne de miel, plăcinte cu varză sau cu brânză.

Femeile nu au voie să toarcă

În ziua praznicului, femeile nu au voie să tricoteze sau să toarcă, pentru că toţi colacii daţi de pomană nu vor ajunge la cei pomeniţi, şi „se întorc”  în casa celor care i-au dăruit, spune tradiţia.

Sursa: realitatea.net