Un nou val de praf saharian a ajuns în România: Recomandările medicilor

Un nou val de praf saharian a ajuns pe teritoriul țării noastre, specialiștii recomandând populaţiei să încerce pe cât posibil să evite deplasările, deoarece acest fenomen este periculos pentru sănătate.

În fiecare an, România se confruntă cu cel puţin două episoade de praf saharian adus de curenţii din Nordul Africii. Potrivit specialiştilor, nisipul fin din componența norului de praf saharian ce a ajuns și în România conține magneziu, fier, calciu și granule de fosfor, chiar și mercur.

Medicii de la Spitalul Victor Babeş din Timişoara avertizează că norul de praf saharian poate afecta atât persoanele cu probleme respiratorii, cât şi pe cele sănătoase.

Odată inhalate particulele de praf, acestea ajung pe căile respiratorii unde sunt detectate de celulele epiteliale și activează macrofagele, o subcategorie a globulelor din sânge cu rol în cadrul sistemului imunitar, și celulele imune. Particulele de praf eliberează citokine și alte molecule inflamatorii care au efecte asupra plămânului în diferite boli respiratorii.

De asemenea, aparatul cardiovascular poate fi și el afectat. Studiile toxicologice au demonstrat totodată că particulele de praf și nisip pot provoca leziuni pulmonare inflamatorii.

Persoanele care au diferite boli pulmonare, precum cele cu astm, pot avea parte de o exacerbare a simptomelor.

„Totodată, am constatat o creștere a numărului de infecții respiratorii ce au necesitat spitalizare. În cazul persoanelor care nu au afecțiuni pulmonare, valul de praf saharian poate duce la dezvoltarea unor rinite alergice sezoniere cu iritații la nivelul gâtului, a nasului și chiar lăcrimare. În zilele în care se anunță prezența unui nor de praf saharian, recomandăm evitarea deplasărilor, mai ales a persoanelor care au afecțiuni pulmonare grave și purtarea unei măști de protecție”, spune medicul Ionela Iovan, potrivit Mediafax.

Reamintim că România s-a confruntat cu un val de praf saharian şi la finalul lunii martie.

”Episodul a fost relativ scurt ca și intensitate. Aceste particule, cele care au pătruns în Iași, sunt ultrafine, micrometrice și submicrometrice. Însă, prin inspirație, pot produce afecțiuni și alergii specifice acestor tipuri de poluanți”, a precizat prof. dr. Silviu Gurlui, expert în mediu.

Medicii recomandă românilor să stea în case şi îi sfătuiesc pe cei cu probleme respiratorii să poarte mască de protecţie în această perioadă.

Sursa: romaniatv.net

Serbarea Narciselor de la Negrileasa 2022: Mii de oameni s-au bucurat de muzică, mâncare tradițională și parfumul vestitelor flori, într-un colț de Rai din Apuseni

La peste 1000 de metri, pe un platou din mijlocul Munților Apuseni, moții și musafirii acestora s-au distrat timp de două zile, la Sărbătorea Narciselor de pe Vârful Negrilesei.

După o pauză de doi ani cauzată de pandemia de COVID-19, o nouă ediție a tradiționalei serbări a fost organizată de către primăria comunei Bucium, al cărui primar este Cornel Napău.

Acest eveniment îi reunește pe locuitorii munților Apuseni și pe turiștii care bat drumul până la locul în care această serbare se desfășoară, într-un cadru încărcat de veselie și dominat de muzică tradițională și mâncare aleasă, gătită de localnici.

Aproape 2000 de mașini și-au făcut apariția în zona în care Sărbătoarea Narciselor a avut loc iar, potrivit estimărilor primarului Cornel Napău, ar fi vorba de un număr de 7000-8000 de participanți, adică o reală „competiție” pentru un alt festival cu tradiție din Munții Apuseni, Târgul de Fete de pe Muntele Găina.

Miile de oameni care au ales să urce pe Vârful Negrilesei au fost întâmpinați cu muzică din partea artiștilor recunoscuți, cum ar fi Veta Biriș și Cristian Pomohaci și dansuri pe scenă ale diverselor ansamble populare care și-au făcut apariția, cum ar fi Ansamblul „Dor Teiușean” și Ansamblul „Țarina Cupru Min”.

Pe platoul de la Negrileasa s-au găsit, pentru călătorii înfometați, tarabe care au servit tradiţionalii mici şi bere.

La această serbare a fost organizat de asemenea și un concurs gastronomic, „Tradiții și Gastronomie în Poiana Narciselor”, care a adunat, în fața Cabanei Narciselor, cei mai buni bucătari și gospodari din diversele comune din zona munților Apuseni. Tarabele cu mâncare tradițională, portul popular și nelipsitul ceaun au fost vedetele acestei competiții, iar eforturile echipelor au fost răsplătite cu premii, după ce oamenii au gustat bucatele servite.

Premiile oferite pentru câștigători

Locul 1-1800 lei
Locul II-1500 lei
Locul III-1200lei
Menţiune-900lei

Criterii de jurizare:

-aspectul general al preparatului la ceaun, care trebuie să fie cât mai apetisant
-ceaun recomandat minim 50 l
-culoarea şi aromele
-originalitatea
-pregătirea corectă

Balmoșul preparat de către echipa comunei Ciuruleasa a câștigat inimile oamenilor prezenți la degustat, bucurându-se deci de locul I, iar comunele Mogoș și Gârbova s-au situat pe locurile 2, respectiv 3. Eforturile bucătarilor care au gătit pentru echipa comunei Bucium au fost de asemenea răsplătiți de către public cu o mențiune.

„Oamenii care au venit la serbare au fost foarte respectuoși și nu am avut parte de evenimente neplăcute”, a transmis primarul comunei Bucium, Cornel Napău, pentru ziarulunirea.ro.

Așa cum era de așteptat, narcisele, adevăratele vedete ale acestui festival, au împânzit poiana care de atâția ani le poarta numele, iar oamenii au venit în număr mare pentru a culege câteva fire pentru a le oferi cadou celor dragi, odată ajunși acasă.

Legenda spune că numele narcisei vine din mitologia greacă, de la numele tânărului Narcissus care s-a îndrăgostit de propria imagine reflectată de apele unui lac. Dorind să își îmbrățișeze frumosul chip, a alunecat în apă și a murit.

Pe malul lacului a apărut floarea de narcisă în locul unde a stat Narcissus. Denumirea populară a narcisei este ghiocel galben, trompetă sau cocoriță.

Echipa PSD Alba a fost de asemenea prezentă la locul în care acest festival s-a desfășurat, iar mesajele din partea membrilor săi au început să își facă simțită prezența în mediul online, pentru a marca o serbare care s-a încheiat cu amintiri frumoase pentru toți participanții săi.

„Îl felicit pe primarul comunei Bucium, Cornel Năpău, și pe întreaga sa echipă, pentru frumoasa manifestare pe care a reușit să o realizeze prin propriile forțe!

De asemenea, îi felicit pentru munca depusă și pe primarii de la Teiuș, Stremț, Gârbova, Ciuruleasa și Mogoș. Aceștia s-au pregătit temeinic pentru câștigarea concursului de gastronomie, dar și pentru a oferi participanților cele mai delicioase preparate!

Noi toți am avut, datorită acestei manifestări, un altfel de weekend!”, a transmis deputatul PSD Radu Tuhut, președintele interimar PSD Alba.

La rândul său, senatorul Călin Matieș și-a exprimat propriile gânduri printr-un mesaj postat în mediul online, despre experiența de care a avut parte la Sărbătoarea Narciselor.

„Îi mulțumesc frumoasei doamne a cântecului românesc, Veta Biriș, pentru prezentarea făcută. Cuvintele sale m-au onorat și emoționat, la fel ca invitația de a urca pe scenă și de a cânta, alături de domnia sa, în acompaniamentul orchestrei Albu, o strofă din cântecul Iancului, ”Sus, sus, sus, la munte, sus!”

Le mulțumesc și românilor iubitori de țară și neam care m-au invitat la acest frumos eveniment, desfășurat în inima naturii. Felicitări primarului PSD al comunei Bucium, Cornel Năpău, pentru organizare, dar și tuturor celorlalți colegi și prieteni care s-au implicat! Felicitări tuturor interpreților și celor care au ținut atmosfera vie!”

Aflat la evenimentul care a reunit câteva mii de suflete pe platoul din inima Țării Moților, subprefectul Mureșan a scris de asemenea următorul mesaj de felicitări pentru buna organizare a evenimentului, de care primarul comunei Bucium s-a ocupat personal.

„Astăzi a fost o zi în care mii de persoane din Apuseni s-au bucurat de natură, muzică, mâncare gustoasă și voie bună!

Țin sa îl felicit în mod special pe primarul PSD al comunei Bucium, Napău Cornel, pentru modul în care a organizat acest eveniment și pe întreaga sa echipă!”, a fost mesajul subprefectului județului Alba, Corneliu Mureșan.

La Sărbătoarea Narciselor de pe Vârful Negrileasa au fost de asemenea prezenți și primarii: Muntean Ioan, din comuna Gârbova, Marius Cioara, din comuna Ciuruleasa, Mirel Vasile Hălălai, primarul orașului Teius, precum și Vasile Raica, din comuna Rimetea.

Poiana Narciselor a fost declarată din anul 1995 arie protejată şi se află în custodia Asociaţiei de Turism şi Ecologie Trascău Corp Zlatna. Pentru turiştii care au venit cu corturi a fost amenajat un loc special de campare. Pe platoul de la Negrileasa se găsesc, la tarabe, tradiţionalii mici şi bere, dar şi obiecte de artizanat.

Traseu de acces

De pe drumul DJ74a Câmpeni-Abrud, se intră pe drumul spre Bucium, de unde spre satul Valea Negrilesii. Din sat un drum forestier ne duce până la Cabana Narciselor.

Forța de muncă din România va scădea cu aproximativ 9% până în anul 2030. Raport al Comisiei Europene

În următorii opt ani, forța de muncă în România se va diminua cu 8,8%, lipsa calificărilor și nepotrivirile cu nevoile pieței de muncă, precum și sistemul educațional slab afectează în mod negativ perspectivele acestei evoluții, conform unui raport de țară aferent Semestrului European pentru primăvara anului 2022.

Situația demografică din România pune presiune pe piața forței de muncă și pe sistemele educaționale și de pregătire profesională, notează experții Comisiei Europene în raportul de țară Semestrul European de primăvară 2022.

„Actualele tendințe arată o micșorare de 8,8% a forței de muncă în 2030 în comparație cu ziua de azi. Aceasta va necesita o productivitate mai mare și o creștere a ratei de angajare, în mod notabil în rândul femeilor, persoanelor de etnie romă, tinerilor și oamenilor în vârstă, persoanelor cu dizabilități și celor cu aptitudini educaționale scăzute.

Calificările forței de muncă rămân insuficient aliniate cu nevoile pieței muncii. Lipsa calificărilor și nepotrivirile, precum și un sistem educațional și de pregătire profesională slab afectează în mod negativ perspectivele.

Capacitatea serviciilor de angajare publică de a oferi sprijin integrat și specializat, inclusiv perfecționarea și recalificarea, rămâne limitată”, arată raportul de primăvară 2022 al Semestrului European pentru România.

Biroul european de statistică arată că în 2021, 15% dintre tinerii români cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani au ales să nu urmeze o facultate sau alte studii de formare. Procentul este cel mai mare dintre toate statele membre, însă se remarcă o scădere față de 2010, când nivelul era de 19%.

Un raport publicat luni de Comisia Europeană arată că invadarea Ucrainei de către Rusia ar urma să afecteze negativ economia României. Efectele directe negative ale invaziei vor fi probabil limitate, din cauza legăturilor comerciale directe reduse ale României cu Ucraina şi Rusia, în schimb, efectele indirecte ar putea fi considerabile, avertizează Executivul comunitar.

Comisia Europeană a anunţat luni că a evaluat existenţa dezechilibrelor macroeconomice în 12 state membre UE selectate pentru analize aprofundate în Raportul privind mecanismul de alertă (RMA) din 2022. Șapte ţări – România, Germania, Spania, Franţa, Ţările de Jos, Portugalia şi Suedia – continuă să înregistreze dezechilibre excesive, informează un comunicat al Executivului comunitar.

Sursa: digi24.ro