Mircea Hava: „Bugetul Uniunii Europene are nevoie de venituri suplimentare, nu de reduceri injuste”

Mircea Hava: „Bugetul Uniunii Europene are nevoie de venituri suplimentare, nu de reduceri injuste”

Într-o postare pe pagina sa de socializare, europarlamentarul Mircea Hava a vorbit bugetul Uniunii Europene și despre necesitatea de a genera venituri suplimentare din diferite surse în loc de tăieri și reduceri.

„Recent, președintele Consiliului European, Charles Michel, a împărtășit statelor membre și instituțiilor europene, inclusiv Parlamentului European, propunerile domniei sale față de Cadrul Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027, adică un buget total de 1095 miliarde de euro (1,074 % din Produsul Național Brut). Un progres nesemnificativ față de propunerea Președinției finlandeze (circa 7,5 miliarde euro în plus) și o alocare care riscă să compromită noile ambiții ale UE. Este un buget pe care, în forma actuală sau ușor îndulcită după negocierile din Consiliul European de mâine și cele care vor urma, NU îl voi vota.

INFORMARE COVID-19

Sunt unul dintre europarlamentarii la care disponibilitatea în negocierea unui compromis există, dar nu și acceptul de a compromite nevoile României și ale altor state față de acești bani. Concret, procentul avansat e susținut de argumentul tăierilor și nu de cel al completării veniturilor, iar minusul de 230 de miliarde de euro față de propunerea Parlamentului European, îi îngrijorează pe toți cei care depind de acest buget. Ei sunt locuitorii orașelor și satelor Europei, fermierii acesteia, sunt bursierii Erasmus+, sunt cercetătorii. Sunt statele membre precum România, care pot pierde sume importante pentru proiectele de infrastructură majoră de transport, pentru spitale, școli, energie și eficiență energetică.

Povestea tăierilor și a reducerilor n-a primit o atenție specială din partea mea nici pe vremea când eram primar. Tăierile devin argument când toate celelalte încercări de a aduce mai mulți bani la buget sunt epuizate. Dar, în cazul de față, slăbiciunea de a semnala minusul, fără a remedia, a devenit o modă. Miza este mare și, probabil, depășește simpla sugerare sau trecere în revistă a unor practici economice care ar putea completa veniturile.

Salut propunerea venită din partea Președintelui Consiliului European de a considera venituri suplimentare la bugetul UE, taxarea materialelor plastice și comercializarea certificatelor de emisii de CO2 (din schema extinsă pentru carbon), însă ea trebuie completată și cu alte surse.

Fără a avea pretenția unui specialist, sunt convins că ar avea un efect de stimulare a veniturilor reglarea și ajustarea onestă a intereselor între companiile multinaționale, și țările în care acestea activează. Aproape 40 % din profiturile întreprinderilor multinaționale sunt transferate, în fiecare an, către paradisuri fiscale, cu pierderi clare pentru Uniunea Europeană, deoarece 35 % din profiturile transferate provin din țările din UE. Ceea ce duce la o inechitate uriașă față de competitorii locali. Conform unei rezoluții a Parlamentului European, impozitele trebuie plătite în jurisdicțiile în care se desfășoară activitatea economică efectivă substanțială și reală și în care se creează valoare sau, în cazul impozitării indirecte, acolo unde are loc consumul.

Să nu uităm că cetățenii UE sunt favorabili introducerii unui impozit pe serviciile digitale. Studiile arată că 80 % dintre cetățenii din Germania, Franța, Austria, Țările de Jos, Suedia și Danemarca susțin impozitarea serviciilor digitale și consideră că UE ar trebui să dea tonul măsurilor în acest domeniu pe plan internațional. De aceea, pachetul de reglementări privind fiscalitatea digitală, taxarea justă a giganților digitali, trebuie să devină o realitate.

Un alt adevăr rostit, fără prejudecăți, ne arată pierderi cauzate din frauda fiscală, evaziunea fiscală, planificarea fiscală agresivă și spălarea banilor. Ratele nominale ale impozitului pe profit au scăzut la nivelul UE de la o medie de 32 % în 2000 la 21,9 % în 2018. Banii din evaziunea intracomunitară sunt o pierdere majoră pentru bugetul UE.

Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) este serios afectată de un management financiar defectuos, falimente, fraude și evaziune la nivel european. 147 de miliarde de euro (la nivelul anului 2016) a fost gaura în bugetele statelor member, generată de neîncasarea TVA. O mai bună colectare a acestei taxe, ar spori disponibilitatea de lichiditate pentru cofinanțarea veniturilor bugetului UE.

Cred că o mai intensă acțiune comunitară pentru recuperarea ajutoarelor de stat acordate ilegal și combaterea celor acordate ca avantaje fiscale, este un alt argument în câștigarea de noi venituri. În egală măsură, o mai bună reglementare și o taxare echitabilă a porturilor libere, antrepozitelor vamale și altor zone economice specifice, ar mai genera un plus de venituri.

Trebuie să avantajăm și să susținem proiectele de infrastructură majoră ale autorităților publice, generatoare de venituri din activitatea de exploatare.

În concluzie, nu voi fi niciodată de acord ca șansele unor state care încă au mare nevoie de bani pe politicile de coeziune sau a celei agricole comune, sa fie restrânse până nu sunt explorate toate posibilele surse de suplimentare a banilor. A ignora realități, pentru a ne concentra exclusiv pe metode contabile, poate reprezenta un risc mai mare de creștere a decalajelor de dezvoltare.

Suntem obligați să căutam soluții pentru creșterea bugetului UE și nu să ne poticnim în tăieri. Am spus-o și recent: CFM-ul trebuie privit ca o investiție. La fiecare euro investit prin bugetele acestuia, se generează și se recuperează din Economia Pieței Unice, anual, alții 9 euro”

sursa: facebook – Mircea Hava

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Acceptă Mai mult...