Mircea Frenţiu: Globalizarea – un fenomen controversat

Globalizarea este un fenomen viu cu care ne confruntăm fiecare dintre noi indiferent de voinţa noastră, indiferent de orientările noastre sociale, politice sau religioase. După consumarea „războiului rece”, după „perestroika” lui Gorbaciov, omul providenţial şi însemnat la propriu şi figurat, după destrămarea URSS-ului şi căderea zidului Berlinului, după revoluţiile din 1989 în Europa, în fostele ţări comuniste, satelite URSS-ului, lumea bipolară ce trăia între cele două blocuri militare: NATO şi Tratatul de la Varşovia se sfârşeşte şi îi ia locul lumea multipolară în care aparent puterea este dispersată şi la alte state în afară de SUA şi Rusia şi aici aş aminti China, India, Japonia, Brazilia şi Argentina.
În acest nou context de lume multipolară principalul motor al globalizării rămâne SUA şi aliatul ei dintotdeauna, Marea Britanie, care creează împreună Imperiul Anglo-American. Conducerea rezistenţei anti-globalizare va fi luată de Rusia, condusă providenţial de Putin. Din păcate trăim pe o planetă convulsionată de o mare criză economică şi mai ales de o mare criză alimentară urmată de subdezvoltare. La nivel global ritmul alert de înmulţire a populaţiei face ca în fiecare an fermierii din ţările agricole să hrănească în plus 80 de milioane de oameni. Noua bombă atomică a lumii nu va fi nici cea cu hidrogen sau cu neutroni ci va fi bomba demografică care explodând va produce foamea mondială lovind în pâinea cea de toate zilele începând deja războaiele „foamei”. Dacă Ben-Ali al Tunisiei, Mubarak al Egiptului sau Gadafi al Libiei puneau ceva pe masa populaţiei muritoare de foame ar fi fost la putere şi acum. Cel mai mare grânar al lumii, SUA şi cel mai mare grânar al Europei, Franţa, cu producţia lor de cereale ar putea stopa imediat foamea mondială mai ales că şi studiile referitoare la manipularea genetică a cerealelor sunt foarte avansate. SUA nici nu vrea să audă de foamea mondială, ea fiind o mare consumatoare de energie, a început să-şi dezvolte sisteme de conversie a grânelor în combustibil de maşini. În anul 2011, SUA a transformat 700 de milioane de tone de grâu în combustibil (etanol) în timp ce în lume milioane de copii mor de foame.
O nouă formă geopolitică a globalizării iese la iveală şi este arendarea sau vinderea unor terenuri arabile la un preţ de nimic în defavoarea ţărilor în curs de dezvoltare. Aceste gen de arendare sau vindere se face fără acordul populaţiei care se trezeşte fără pământ. În România este şi mai rău fiindcă populaţia îmbătrânită îşi vinde pământul „veneticilor” la un preţ de nimic. România, ţară cu un imens potenţial agricol ar trebui acum, în ultimul ceas, să-şi dezvolte infrastructura agricolă: dezvoltarea parcului de maşini agricole, construirea de silozuri, echipament de irigaţii, solarii şi energia necesară pentru acest lucru.
În această lume globalizată criza de energie şi de materii prime este considerabilă. Această luptă pentru energie şi materii prime şi mai ales pentru teritoriile în care acestea există din belşug declanşează „războaiele energofage” pe care le ştim foarte bine: Irak, Afganistan, Libia. Toate aceste războaie de acaparare de energie şi materii prime duc la cheltuieli militare intense şi imense în detrimentul cheltuielilor pentru hrană, cultură, sănătate, agricultură. Sărăcia populaţiei din aceste teritorii arabe şi incapacitatea lor de a se apăra duc la apariţia terorismului naţional şi apoi internaţional care culminează cu evenimentele de la 11 septembrie 2001 când Turnurile Gemene din New York sunt doborâte de teroriştii arabi.
O altă formă a globalizării care atacă însuşi sufletul unei naţiuni este cultura consumismului şi a mall-urilor. În fiecare oraş al României vezi mall-uri enorme cu lumini multicolore, cu gresie, faianţă sau marmură, cu sute de magazine înşirate pe „drumuri artificiale”, cu mărfuri de doi bani sau cu mărfuri de calitate: Ikea, Victoria’s Secret Lingerie, parfumuri Gucci, blugi Gap şi cu nelipsitele McDonald’s-uri sau KMC. Nu ai nevoie de ele dar le cumperi pentru a fi „cool”. Globalizarea ne transformă din homo sapiens în oameni care trăiesc doar pentru producţie şi consum. Cultura propriului popor nu mai este importantă, ne-am mcdonald’s-izat vieţile noastre şi dragostea ne-o declarăm doar la Valentine’s Day. Cultura tradiţională românească dispare şi se preface chiar în spectacol şi marfă iar banii sau cardul electronic Visa Card, sau Master Card sunt singura raţiune de-a trăi în societatea umană globalizată.

Dr. Mircea FRENŢIU

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI