Caravana de vâslit pe Mureș 2023, prima ediție: Sportivii au ajuns debarcaderul din Partoș

Iubitorii de vâslit, fie că sunt sportivi amatori sau profesioniști, au fost invitați cu entuziasm să se alăture primului eveniment al Caravanei de vâslit pe Mureș, care a avut loc duminică, 1 octombrie, la debarcaderul din Sântimbru.

Această competiție sportivă unică vizează navigarea pe râul Mureș, cu destinația finală la debarcaderul din Partoș (Alba Iulia).

Obiectivul principal al acestui eveniment este de a promova disciplina de kaiac-canoe și de a încuraja un stil de viață sănătos, bazat pe activitatea fizică regulată.

Participanții la competiție au fost încurajați să aleagă una dintre următoarele tipuri de ambarcațiuni:

1. Canoe indiană
2. Caiac de tură
3. Orice altă ambarcațiune omologată pentru navigarea pe râuri curgătoare

Este important ca toți participanții să fie echipați corespunzător, purtând vestă de salvare și cască pentru a asigura siguranța pe parcursul cursei.

Startul a fost dat la Sântimbru, de la debarcaderul din localitate, iar destinația finală a fost Alba Iulia, la debarcaderul din cartierul Partoș.

Evenimentul sportiv este organizat de CSM Unirea Alba Iulia – Secția Kaiac-Canoe, în colaborare cu Primăria municipiului Alba-Iulia, Asociația Ivan Patzaichin-Mila 23 și Apele Unite ale României.

România își pierde absolvenții de facultate! Numărul celor cu studii superioare care au preferat străinătatea a crescut cu circa 70.000, față de Recensământul anterior

Față de Recensământul anterior, numărul celor cu studii sperioare care au preferat străinătatea a crescut cu circa 70.000.

Distribuția pe sexe este aproximativ egală, bărbații fiind ușor mai numeroși. Cei mai mulți plecați sunt din București, urmați de cei din Constanța și Bihor.

Potrivit datelor Eurostat, față de 2008, numărul românilor care au cel puțin o facultate și care trăiesc într-un alt stat a crescut cu 144%. De asemenea, numărul absolvenți de liceu sau școală profesională din România care trăiesc într-o altă țară a UE a crescut de la 806.000 persoane în 2008 la 1.437.000 persoane.

Din punct de vedere financiar, pentru fiecare migrant care a absolvit o universitate, România pierde aproximativ 50.000 de dolari/ persoană. Această sumă reprezintă costul a 16-20 de ani de școlarizare, bani care nu pot fi recuperați de societatea românească. Paradoxal, la nivel guvernamental, nu se acordă nicio importanță acestui subiect, fiind în general dezbătut ca parte a problemei deficitului de forță de muncă, se mai arată în studiul citat.
Numărul emigranților români din ultimii 8 ani

Dintre românii plecați în străinătate, un sfert sunt cu studii superioare, confirmă un raport al Băncii Mondiale. Exodul de creiere poate avea consecințe grave pentru dezvoltarea viitoare a României, iar orașe ca București, Cluj, Iași și Timișoara resimt această presiune de pe piața muncii.

În domeniul asistenței medicale, scurgerea de creiere a devenit o reală urgență, profesioniștii calificați devenind din ce în ce mai greu de găsit. De exemplu, rata de neocupare a locurilor de muncă în sectorul sănătății a fost mai mult decât dublă față de media economiei.

Practic, unul din patru medici a plecat să lucreze în străinătate. Între anii 2000 și 2013, numărul medicilor români care au părăsit țara a crescut cu peste 650 la sută, depășind 14.000 în 2013 (peste 25 la sută din totalul medicilor români). Ca urmare, multe zone rurale sunt lăsate fără asistență medicală, agravând situația celor mai săraci români.

Termenul „exod de creiere” a fost menționat prima oară de către Societatea Regală Britanică pentru a se referi la emigrarea oamenilor de știință și tehnologilor din Regatul Unit în Statele Unite și Canada. În zilele noastre, sintagma este folosită pentru a descrie emigrarea persoanelor cu calificări înalte- ingineri, medici, oameni de știință și alți profesioniști cu înaltă calificare.

Motivele pentru care are loc exodul creierelor sunt diverse: lipsa de locuri de muncă, subdezvoltarea economică, salariile mici, subutilizarea specialiștilor, lipsa de finanțare a cercetării, discriminarea în muncă, lipsa tradițiilor științifice sau motive care țin de birocrație ori de dorința de recunoaștere profesională, după cum arată un alt studiu.

Până în 2006, migrația românească era mai mult una temporară, reprezentată de persoane cu studii medii care mergeam să muncească în afara țării pentru a strânge nișe bani. Odată cu aderarea României la UE la 1 ianuarie 2007, profilul migranților s-a schimbat din nou, migrația persoanelor cu înaltă calificare devenind tot mai consistentă.

În România, cea mai mare rată a migrației externe a fost înregistrată în 2008, când aproximativ 2% din întreaga populație a părăsit România. Datele arată că această tendință de emigrare este în creștere.

Ce mașini nu vor mai putea fi înmatriculate în România? Hotărârea de Guvern, publicată în Monitorul Oficial

HG 815, din 8 septembrie care vine să modifice și să completeze Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2022 privind circulația pe drumurile publice a fost publicată în Monitorul Oficial.

Conform noilor prevederi, ”autovehiculele și remorcile reclamate ca fiind furate în România sau în străinătate, precum și cele date în urmărire de către structurile Poliției Române ori de către autoritățile altor state nu se înmatriculează”.

În același timp, la înregistrare, vehiculele vor primi ”plăcuțe cu un singur număr de înregistrare, care trebuie să aibă:

a) fondul reflectorizant de culoare galbenă, iar literele și cifrele, în relief, de culoare neagră, pentru vehiculele înregistrate la nivelul primarilor comunelor, ai orașelor, ai municipiilor și ai sectoarelor municipiului București;

b) fondul reflectorizant de culoare albă, iar literele și cifrele, în relief, de culoare neagră, pentru autovehiculele care se înregistrează la Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Protecție și Pază sau, după caz, la Serviciul Român de Informații”.

Nu în ultimul rând, actul normativ stabilește că numărul ”de înregistrare al vehiculelor înregistrate la nivelul primarilor comunelor, ai orașelor, ai municipiilor și ai sectoarelor municipiului București se compune din indicativul localității, format din cifre arabe, indicativul județului sau al municipiului București, scris cu litere cu caractere latine majuscule, precum și dintr-un număr de ordine, format din cifre arabe.

Se mai precizează, totodată, că numărul de înregistrare al autovehiculelor înregistrate la Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Protecție și Pază și, după caz, la Serviciul Român de Informații se compune din abrevierea denumirii instituției, scrisă cu litere cu caractere latine majuscule, precum și dintr-un număr de ordine, format din cifre arabe.

Sursa: dcbusiness.ro