Mineritul aurifer – motorul economiei naţionale

    Agricultura a fost în anul trecut motorul dezvoltării economiei româneşti care a asigurat o creştere impresionantă, de 12,3 la sută a PIB-ului. Anul acesta însă, din cauza secetei şi a lipsei infrastructurii de irigaţii, agricultura este, la propriu şi la figurat, chiar la pământ, anul agricol fiind practic compromis. Dar, pământul nostru este mănos, nu numai atunci când este vorba de sol, ci sau mai ales atunci când ne referim la subsolul ţării plin de cele mai mari şi rare bogăţii. Între acestea străluceşte aurul, care la noi în judeţ, la Roşia Montană, Zlatna şi Baia de Arieş zace însă, ca talanţii din Biblie, în pământ. Locul aurului este în tezaure dar mai ales în economie, în industria electronică, medicală, aeronautică, telecomunicaţii şi IT etc. ca să nu mai amintim de podoabele, bijuteriile şi obiectele ce ne înfrumuseţează viaţa. Cererea de aur este în continuă creştere, iar preţul lui urcă vertiginios pe piaţa mondială.
În aceste condiţii, mineritul aurifer, atât de tradiţional în Ţara Moţilor, ar putea fi noul motor al dezvoltării economice. El a schimbat de-a lungul secolelor nu o dată destinul poporului român şi a furnizat bunăstare pentru că Roşia Montană a fost un orăşel prosper şi cochet ce se putea lăuda cu un centru frumos şi străzi luminate, cu cazino, teatru, sală de bal cu oglinzi veneţiene şi chiar cu cinematograf. Toată lumea era binevenită aici, atât cei ce munceau în mine cât şi cei care aveau afaceri conexe. „Aurul deschide raiul” spune un vechi proverb românesc, mai actual ca oricând, acum, când ţara şi zona Munţilor Apuseni se confruntă cu o recesiune severă, cu un şomaj record şi cu o poluare masivă. Reînceperea exploatării aurului ar putea pune capăt marilor şi gravelor probleme nu numai de aici, ci şi din întreaga ţară. O investiţie de peste 4,2 miliarde de dolari în minerit ar însemna o gură de oxigen pentru întreaga noastră economie naţională, o afacere oportună pentru dispariţia blocajelor din economie şi o şansă pentru ca sute de firme din Alba şi din ţară să aibă de lucru şi să facă afaceri cu un partener serios şi bun platnic. Judeţul Alba ar deveni un pol al dezvoltării naţionale, aşa cum au fost dintotdeauna minele din Apuseni şi un centru de atracţie pentru marile bănci ale lumii care ar fi sigure că investesc într-o afacere ce are o certă şi reală acoperire şi care le-ar aduce profitul mult dorit. În fine, crearea a peste 3600 locuri de muncă, directe şi indirecte, ar face ca judeţul Alba să nu mai figureze în topul naţional al şomajului şi ar oferi o şansă tinerilor de aici, care nu ar mai trebui să plece în lume în căutarea unei ocupaţii.
Aurul din Munţii Apuseni a schimbat, repet, nu o dată soarta şi destinul poporului român. De ce nu ar face-o şi acum şi de ce Alburnus Maior nu ar redeveni cea mai mare mină de aur din Europa. Iar aurul este cel mai bun etalon pentru bogăţie şi prosperitate, mai ales acum când cotaţiile sale sunt tot mai mari pe pieţele financiare ale lumii. Roşia Montană ar putea deci deveni capitala aurului mondial, ceea ce ar însemna ca şi cum ar fi în acelaşi loc Las Vegas-ul de azi, Hollywood-ul şi tiparniţele de dolari ale SUA, afirmă specialiştii şi analiştii financiari. Putem da cu piciorul unei asemenea afaceri? Desigur că nu! Cu o condiţie: poporul român, moţii noştri şi copiii lor să beneficieze în primul rând de aurul de la Roşia Montană şi să nu se repete tragedia naţională numită Petrom! Noroc bun!

Gheorghe CIUL

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI