Mihai BABIŢCHI: România poate avea încredere

    Afară este un frig aspru, prăfos, la fel de frig ca în gândurile românilor, bântuite de neliniştea unui viitor incert, foarte greu previzibil, dominat de neîncredere. A trecut şi 1 Decembrie, ziua afirmării fiinţei naţionale, maculată din păcate de inoportunismul greţos al unor actori politici. Dacă până în urmă cu vreo două săptămâni analiştii vorbeau de pericolul unei noi recesiuni în Europa acum oaspetele intempestiv este omniprezent şi se deplasează rapid dinspre Vest spre Est. Nici măsurile anunţate de liderii europeni după summitul de la Bruxelles şi nici chiar disponibilitatea convingătoare, afişată de preşedintele Barack Obama pentru revigorarea economică a continentului nu au reuşit să redea complet încrederea în sustenabilitatea finanţelor publice şi în sistemul financiar european. A devenit clar că numai accelerarea reformelor în toate statele va duce la sporirea potenţialului de creştere a Europei. După Grecia şi Italia, care şi-au dat jos prim-miniştrii şi au adus tehnocraţi cu binecuvântarea FMI, pe lista victimelor, alături de Portugalia, Irlanda, Spania s-a înscris Ungaria şi se pregăteşte Austria. Ungaria rebelă s-a vindecat în mai puţin de un an de orgoliul naţional şi a rebătut la poarta FMI, iar Polonia, performera unanim aplaudată a anilor de criză a anunţat măsuri dure de austeritate şi restructurare. Prima dintre ele – mărirea vârstei de pensionare şi reforma sistemului de pensii speciale din poliţie, armată, preoţi, judecători, procurori. Bulgaria, Cehia, Grecia, Italia, Spania, Marea Britanie au îngheţat salariile personalului din sectorul public. Reducerea pesonalului bugetar a fost o măsură impusă în 12 state europene, printre care Franţa, Germania, Italia, Finlanda, opt state europene au crescut vârsta de pensionare iar 14 state au mărit cota de TVA. Statele europene sunt obligate azi să promoveze ceea ce a făcut Guvernul Boc în anii 2010-2011. „Toată Europa este în flăcări!..”, atenţionează presa internaţională.
Am subliniat aceste câteva lucruri pentru ca fiecare să înţeleagă mai bine că programul de austeritate iniţiat de Guvernul Boc, chiar cu sacrificarea capitalului său politic, a salvat România. Austeritatea poate fi comparată cu un medicament, neplăcut la gust, chiar cu unele efecte toxice, dar necesar pentru însănătoşire. Prognozele arată că PIB-ul României va creşte cu 1,7% în anul 2011, peste media europeană de 1,6%, deficitul bugetar va atinge 4,9% din PIB, cu 2 puncte procentuale mai mic ca în anul 2010 iar inflaţia anuală, diminuată semnificativ, va intra în intervalul ţintit de BNR. Exporturile, în creştere constantă, susţinute de industria în expansiune şi producţia agricolă de excepţie au atins un vârf al ultimilor 22 de ani. Proiectul de buget pentru anul 2012 este construit pentru o creştere economică de 2,1% urmând ca aceasta să ajungă la 3,4% în anul 2013. Motoarele creşterii economice vor fi exporturile, la care se alătură cererea internă stimulată de creşterea investiţiilor şi a locurilor de muncă – ambele considerate priorităţi majore de către Guvernul Boc.
Desigur, absorbţia fondurilor europene, încă deficitară, rămâne principală sursă de finanţare a investiţiilor îndeosebi în infrastructură, în aceste momente în care investitorii taxează dur guvernele iresponsabile cu cheltuielile publice. Totuşi, Parlamentul European a constatat determinarea ţării noastre de a creşte absorbţia fondurilor şi a decis să ajute România, ajutor concretizat în aprobarea reducerii cotei de cofinanţare la 5% pentru sumele atrase, inclusiv pentru contractele în derulare. O decizie inestimabilă pentru programul guvernului. România are nu numai atu-ul corelării indicatorilor macro-structurali ci, aşa cum a observat Wolfgang Munchau, celebrul jurnalist de la „Financial Times”, şi pe acela al independenţei monetare actuale. Specialistul pe zona euro al celui mai important ziar de afaceri european consideră că obiectivul adoptării monedei euro de către România în anul 2015 este optimist dar nu nerealist. Pentru că ţara noastră este mult mai bine pregătită acum să facă faţă unei noi recesiuni. Nu aşa cum s-a întâmplat cu Grecia şi Portugalia când au adoptat moneda europeană. Dacă guvernul nu va cădea în capcana unor măsuri populiste, tentante într-un an electoral, ci va depune eforturi pentru a menţine deficitul bugetar, datoria publică şi inflaţia în limitele stabilite de prevederile europene, românii pot avea încredere că în scurt timp bunele rezultate economice pozitive se vor reflecta şi în buzunarele lor. Mai ales că pentru anul viitor nu sunt prevăzute nici un fel de creşteri de taxe şi impozite.

Mihai BABIŢCHI

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---