Rămâi conectat

Opinii - Comentarii

Mesaje de Anul Nou. URARI și FELICITARI frumoase pe care le puteți trimite prietenilor de Revelion

Ziarul Unirea

Publicat

în

Mesaje de Anul Nou 2024. URARI de Anul Nou. Cele mai frumoase texte cu urări de revelion 2023-2024. SMS-uri cu FELICITARI clasice pentru telefon la trecerea dintre ani

„E cumpăna dintre ani! Să privim înapoi cu iertare, înainte cu speranţă, în jos cu înţelegere şi în sus cu recunoştinţă! Speranţa să vă deschidă poarta spre un An Nou plin de bucurii şi împliniri”

Mesaje de Anul Nou 2024 • Urari de Anul Nou 2024 • Felicitari de Anul Nou 2024

“Noul an se asterne inaintea noastra ca un volum nescris cu 365 de pagini goale. Va uram sa le scrieti numai cu lucruri bune, impliniri si fericire pentru ca la sfarsitul volumului sa-l cititi cu bucurie.”

“Nou este anul ce vine, noi sunt visele noastre, noi sunt dorintele nostre, noi sunt spiritele noastre, dar calduroasele mele urari sunt pentru totdeauna! Un An Nou cum ai visat!”

Elit - Gustul Desăvârșit

„Anul nou bate la uşă, răul facă-se cenuşă, bucurii şi sănătate ,Domnul să vă dea de toate, şi când nici nu vă gândiţi, să fiţi şi mai fericiţi! La Mulţi Ani!”

„Lăsaţi o parte din lumina artificiilor aprinse în noaptea anului Nou să vă lumineze. Fie ca anul care vine să fie pentru voi o punte spre ceva mai bun, mai luminos. „La Mulți Ani!”

„Anul Nou să vă dăruiască sănătate, pace în suflet şi prosperitate pentru tine şi familie.”La Mulţi Ani!

„Nou este anul ce vine, noi sunt visele noastre, noi sunt dorinţele noastre, noi sunt spiritele noastre, dar călduroasele mele urări sunt pentru totdeauna! Un An Nou cum ai visat!”

Citește și: MESAJE de CRACIUN. Texte frumoase cu URARI şi FELICITARI de Sărbători pe care le puteţi trimite prin SMS de Crăciun celor dragi

„Pentru vremurile bune, recunoştinţă. Pentru cele rele, multă speranţă. Pentru fiecare zi, o dorinţă. Şi mereu, mereu, fericire. Aceasta este ceea ce vă doresc în noul an. Un an nou fericit! La mulţi ani 2024!”

„Fie ca iubirea, înţelepciunea, încrederea şi generozitatea să vă călăuzească paşii în noul an! La mulţi ani ″!

„Gânduri bune fug spre voi, sănătate şi noroc! Sărbători fericite şi un An Nou de poveste! La mulţi ani !”

„Sufletul tău să vibreze în armonie şi pace, iubirea să te primească în brațele-i pline de căldură şi duioşie, iar norocul să te urmeze oriunde…Anul ce a venit să te ajute să descoperi minunea unei vieţi împlinite…LA MULŢI ANI!”

„Cu speranţa că anul nou va fi mai bun decât bătrânul 2023, îţi trimit o mie de urări de bine însoţite de îmbrăţişări şi îţi urez un AN NOU FERICIT!”

„Noul An să te găsească cu gânduri bune şi prieteni dragi şi să îţi rezerve cele mai înalte realizări.”

„Să prinzi aripi pentru a trece cu uşurinţă peste ceea ce aduce Noul An. Culege ce e frumos şi bucură-te cu adevărat. Petrece frumos la început de an pentru a trăi senzaţii tari tot anul! La mulţi ani 2024!”

„Fie ca toate visele pe care le făuriţi în aceste zile magice să se împlinească şi drumul străbătut pentru realizarea lor să vă aducă bucurie în inimi, iar în case fericire şi belşug. La mulţi ani 2024!”

„La mulţi ani cu veselie, sănătate pe vecie, casa plină de bucate, dragoste pe săturate, tot ce doriţi şi sus paharul! La Mulţi Ani!”

Citește și: Mesaje de Sfântul Vasile. Urări de Sfântul Vasile. Felicitări pe care le poți trimite prin SMS de Sfântul Vasile

„E cumpăna dintre ani! Să privim înapoi cu iertare, înainte cu speranţă, în jos cu înţelegere şi în sus cu recunoştinţă! Speranţa să vă deschidă poarta spre un An Nou plin de bucurii şi împliniri. La mulţi ani !”

„Ultimele zile ale anului 2023 sunt gata să treacă prin clepsidra timpului! 2024 este aproape să-şi deschidă primele file albe, necunoscute. Vă doresc sănătate, bucurii şi împliniri! La mulţi ani!”

„Mult belşug şi sănătate să-ţi ofere Noul An! Multă dragoste în viaţă şi s-aduni ban după ban!”

„La mulţi ani cu sănătate. Domnul să vă dea de toate. Poate un strop de fericire, poate unul de iubire, poate unul de noroc, poate toate la un loc.”

„Un an mai bogat în împliniri, mai înalt în aspiraţii şi plin de succese. La mulţi ani!”

Nou este anul ce vine, noi sunt visele noastre, noi sunt dorinţele nostre, noi sunt spiritele noastre, dar călduroasele mele urări sunt pentru totdeauna! Un An Nou cum ai visat!

Anul Nou să vă dăruiască sănătate, pace în suflet şi prosperitate pentru tine şi familie. La mulţi ani!

Noul an sa va fie presarat cu realizari remarcabile, impliniri, fericire si nu in ultimul rand sanatate!

Nou este anul ce vine, noi sunt visele noastre, noi sunt dorintele nostre, noi sunt spiritele noastre, dar calduroasele mele urari sunt pentru totdeauna! Un An Nou asa cum ai visat!

Fie ca sarbatorile de iarna sa iti aduca liniste sufleteasca, mult noroc si iubire! Un An Nou alaturi de cei dragi si apropiati sufleteste. La Multi Ani!

Ultimele zile ale anului sunt gata să treacă prin clepsidra timpului! Anul 2024 este aproape să-şi deschidă primele file albe, încă necunoscute. Vă doresc sănătate, bucurii şi împliniri!

Citește și: Mesaje de Anul Nou 2024. Urari de Anul Nou 2024. Felicitari de Anul nou 2024. Mesaje de Revelion 2021-2024. SMS de Anul Nou 2024

Lăsaţi o parte din lumina artificiilor aprinse în noaptea anului Nou să vă lumineze. Fie ca anul care vine să fie pentru voi o punte spre ceva mai bun, mai luminos. La Mulţi ANI!

Noul an se asterne inaintea noastra ca un volum nescris cu 365 de pagini goale. Va uram sa le scrieti numai cu lucruri bune, impliniri si fericire pentru ca la sfarsitul volumului sa-l cititi cu bucurie.”

„Fie ca toate visele pe care le făuriţi în aceste zile magice să se împlinescă şi drumul străbătut pentru realizarea lor să vă aducă bucurie în inimi, iar în case fericire şi belşug. La mulţi ani!”

„Fie ca bucuria şi liniştea aduse de sfintele sărbatori să vă însoţească pe tot parcursul anului ce va urma”

“Fie ca toate visele pe care le făuriţi în aceste zile magice să se împlinescă şi drumul străbătut pentru realizarea lor să vă aducă bucurie în inimi, iar în case fericire şi belşug. La mulţi ani 2024!”

“Un an mai bogat în împliniri, mai înalt în aspiraţii şi plin de succese. La mulţi ani!”

Citește și: MESAJE de SFANTUL IOAN. Urări de Sf Ion. Felicitări de Sfântul Ioan. Mesaje de „La mulţi ani” care pot fi trimis prin SMS de Sfântul Ioan Botezătorul

“Noul An să te găsească cu gânduri bune şi prieteni dragi şi să îţi rezerve cele mai mai înalte realizări.”

” Anul Nou să vă dăruiască sănătate, pace în suflet şi prosperitate pentru tine şi familie.”La Mulţi Ani!

“Un An Nou bogat în împliniri, cu sănătate şi prosperitate, un an cu aspiraţii înalte, plin de bucurii şi succese, împlinirea dorinţelor şi a năzuinţelor de mai bine”

“Fie ca anul ce vine să vă aducă liniște în suflet, bucurie, sănătate și putere pentru a realiza cele mai îndrăznețe proiecte. La mulți ani!”

“Noul an să vă aducă multe bucurii, surprize şi îndeplinirea tuturor dorinţelor! La mulți ani cu sănătate!”

Citește și: Mesaje de Paște • Urări de Paște • Felicitări de Paște • SMS de Paște


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Opinii - Comentarii

Unirea cea mică de la 1859, un prim pas spre Marea Unire de la 1918

Ziarul Unirea

Publicat

în

Mica Unire sau Unirea cea mică de la 1859, unirea Moldovei cu Ţara Românească, realizată şi reformele lui Alexandru Ioan Cuza au pus bazele României moderne şi au constituit un prim pas pentru Marea Unire de la 1918.

Unirea Principatelor Române sau Unirea cea Mică sub Alexandru Ioan  Cuza  a fost un proces care a început în 1848, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări. În anul 1848 s-a realizat uniunea vamală între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.

La 1 ianuarie 1848, domnitorul muntean Gheorghe Bibescu face primul pas spre unirea Principatelor, desființând Vama din Focșani, care era cel mai important punct vamal între cele două țări.

Citește și: Reformele lui Alexandru Ioan Cuza și Unirea Principatelor Române din 24 ianuarie 1859

Unirea cea Mica - 24 ianuarie 1859Ideea Unirii Moldovei și a Țării Românești, avansată încă din secolul al XVIII-lea a devenit, după războiul Crimeii (1853 – 1856) o temă de prim plan a dezbaterii politice, atât în cele două Principate, cât și pe plan internațional. Situația externă se arăta favorabilă.

Elit - Gustul Desăvârșit

Un rol important l-a jucat propaganda unionistă, întreprinsă de către liderii partidei naționale, în cele două țări și în străinătate. Activitatea desfășurată în emigrație, îndeosebi în Franța, a cunoscut diverse forme: apeluri către opinia publică europeană; afirmarea programului politic în publicații ca România viitoare (1850, Paris), Junimea română (1851), Republica română (Paris, 1851, Bruxelles, 1853), afilierea la „Comitetul Central Democratic European”, cu sediul la Londra, care urmărea declanșarea unei noi revoluții europene; memorii către Napoleon al III-lea, împăratul Franței și către Palmerston, premierul britanic, constituirea la Paris a unui Comitet cu deviza „Dreptate! Fraternitate! Unitate!”,  sprijinul unor personalități marcante (Paul Bataillard, Edgar Quinet, Hippolyte Desprez). Această propagandă unionistă a necesitat mari sume de bani pentru cointeresarea materială a unor personalități franceze, iar I.C. Brătianu s-a remarcat prin vânzarea moșiei soției sale pentru a asigura aceste fonduri.

Deciziile adoptate prin Tratatul de pace de la Paris (18/30 martie 1856), prevedeau intrarea Principatelor Române sub garanția colectivă a puterilor europene, revizuirea legilor fundamentale, alegerea Adunărilor ad-hoc care să exprime atitudinea românilor în privința unirii, integrarea în granițele Moldovei a trei județe din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad, Ismail), trimiterea în Principate a unei Comisii Europene cu misiunea de a propune „bazele viitoarei lor organizări”, libertatea navigației pe Dunăre, ș.a. Adunările ad-hoc aveau caracter consultativ, și erau alcătuite din reprezentanți ai bisericii, marii boierimi, burgheziei, țărănimii clăcașe, cu scopul de a face propuneri referitoare la realizarea unirii Principatelor Române.

Citeşte şi 24 ianuarie 1859: Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza

la 22 septembrie 1857 s-a adunat Divanul Ad-hoc al Moldovei care era favorabil unirii, iar la 30 septembrie cel al Valahiei, și prin documentele redactate, au fost puse bazele fuzionării celor două principate.

Actul istoric de la 24 ianuarie 1859 reprezenta primul pas pe calea înfăptuirii statului național român unitar. Impusă sub o puternică presiune populară, cu deosebire la București, alegerea ca domn al Țării Românești a lui Alexandru loan Cuza avea să-și găsească o confirmare deplină la marea manifestare prilejuită de sosirea alesului națiunii în capitala munteană.

În Moldova, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor în unanimitate, la 5 ianuarie 1859, reprezentantul „Partidei Naționale”, urmând ca ulterior într-o ședință secretă a Adunării, deputatul Vasile Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, aceasta fiind acceptată în unanimitate. Faptul împlinit la 24 ianuarie 1859 era considerat de Poarta Otomană și de Austria drept o încălcare a Convenției de la Paris, însă în textul Convenţiei din 1858 nu se stipula ca domnii aleși în cele două Principate să fie persoane separate.

Citește și: Moș Ion Roată și Unirea – cum s-a făcut Mica Unire de la 1859 sau povestea ţăranului „cu un car de minte”

Astfel împlinită recunoașterea situației de fapt, impusă la 24 ianuarie, obiectivul imediat următor era acceptarea de către puterile garante a Unirii depline. Fără a aștepta verdictul altor reuniuni internaționale, Alexandru I. Cuza a trecut la unificarea aparatului de stat, remediind din mers consecințele hotărârilor adoptate prin Convenția de la Paris. Franța, apoi Rusia, Italia și Prusia erau de acord cu unirea deplină. Alexandru I. Cuza aștepta hotărârea Conferinței de la Constantinopol convocată în acest scop.

Cum era de așteptat, încă din prima ședință Poarta a cerut dreptul de intervenție în Principate, în cazul unor noi încălcări ale Convenției de la Paris, iar Austria a admis unirea doar pe durata domniei lui Alexandru I. Cuza. La începutul lunii noiembrie 1861 firmanul Unirii era prezentat, dar în condiții considerate, în țară, inacceptabile.

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deși scurtă (1859-1866), a fost perioada de maximă dezvoltare a României moderne. Prin recunoașterea Unirii depline, crearea primului Parlament unic al României si al primului guvern unitar, prin reformele sale: adoptarea primei Constituții românești, reforma electorala, secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrara, a învățământului, domnia lui Alexandru Ioan Cuza a pus bazele dezvoltării moderne a României.

Șirul de reforme inițiate de Cuza și venirea mai apoi pe tronul Principatelor Unite a domnitorului Carol I, care se bucura atât de sprijinul Franței cât și cel al Prusiei, a făcut ca actul de la 1859 să fie ireversibil. Din 1866, potrivit Constituției promulgate la 1 iulie, Principatele Unite încep să se numească oficial România.

Primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român a fost făcut la 24 ianuarie 1859, dar Marea Unire a avut loc în 1918 în Alba Iulia.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

18 ianuarie 1821: Începutul revoluției lui Tudor Vladimirescu, revoluție care a marcat sfârșitul domniilor fanariote

CRIȘAN Alin

Publicat

în

18 ianuarie 1821: Începutul revoluției lui Tudor Vladimirescu, revoluție care a marcat sfârșitul domniilor fanariote

În anul 1821 Țara Românească a fost scena unei mișcări sociale și naționale complexe. O mișcare revoluționară a izbucnit în Oltenia și a cuprins cea mai mare parte a Principatului.

Cauzele sale se găseau parțial în condițiile insuportabile ale abuzurilor domnitorilor fanarioți și parțial în abuzurile fiscale și administrative ale dregătorilor locali. La alt nivel, câțiva boieri se străduiau să pună capăt suzeranității otomane, în timp ce alții se concentrau asupra izgonirii fanarioților.

Acțiunile lor răspundeau direct puternicului sentiment patriotic și reprezentau o manifestare de conștiință națională care-și găsise deja expresia teroretică în proiectele boierilor reformatori. Cerințele economice și sociale ale țăranilor și aspirațiile politice ale boierilor s-au intersectat în mișcarea condusă de Tudor Vladimirescu, una dintre cele mai influente personalități din istoria modernă timpurie a românilor.

Elit - Gustul Desăvârșit

Tudor Vladimirescu se trage dintr-o familie care de două generaţii se lupta să facă avere şi să se ridice peste condiţia în care se născuse. El s-a născut în anul 1780 în comuna Vladimir, judeţul Gorj, părinţii lui fiind Constantin şi Ioana. Ajutat fiind de preotul Pîrvu Cihoiu, a învăţat să scrie şi să citească. La vârsta de doisprezece ani a fost trimis la Craiova, intrând în serviciul boierului Ioan Glogoveanu acesta a învăţat carte şi limba greacă. Ajuns la vârsta de optsprezece ani, a părăsit casa boierului şi a intrat între panduri, după obiceiul judeţului în care se născuse.

Citește și: La 2 noiembrie 1784: Izbucnea marea răscoală țărănească din Transilvania condusă de Horea, Cloșca și Crișan, cea mai importantă ridicare la luptă a populației românești din Evul Mediu

În timpul primei domnii a lui Constantin Ipsilanti, Tudor a fost ridicat la rangul de mare comis, iar în a doua domnie a fost numit vătaf de plai la Cloşani. A îndeplinit această funcţie din 1806 până în 1811. În 1820, Tudor izbuteşte din nou, cu sprijinul consulului rus, să obţină vătăşia plaiului Cloşani. În viaţa civilă, Tudor se ocupă cu comerţul şi cu arendăşia de moşie. El exportă vite, cereale în Ardeal şi Ţara Ungurească. Acesta avea şi o cârciumă, la 6 km de Balta, făcută pe moşia sătenilor din Balta.

Eteria

Tudor Vladimirescu împreună cu boierii și țăranii au fost animați să pornească o revoltă generală împotriva dominației otomane dinEuropa de Sud-Est, de o organizație secretă înființată de greci, Philike Heteria (Eteria).Aceasta a fost înființată pe teritoriul Rusiei la Odesa cu sprijinul tacit al autorităților rusești în 1814. La început țarul Alexandru a sprijinit această mișcare dar apoi pentru că a înființat o coaliție împreună cu Imperiul Austriac și Prusia a trebuit să se dezică de această organizație.

Primele ramuri ale Eteriei din Țările Române au fost înființate la Galați, București și Iași dar membrii lor erau în majoritate greci, doar câțiva boieri români alăturându-se lor. Eteria a luat ințiativa organizării revoltei în Țările Române în 1821 dar la început i-a conferit doar un rol secundar în timp ce confruntarea principală trebuia să aibă loc între greci și turci la Peloponez.

Cu toate acestea, pe tot parcusul anului 1820, societatea s-a pregătit pentru o eventuală acțiune militară atât în Moldova cât și în Țara Românească iar, în toamna aceluiași an, conducătorii militari angajați în cauza Eteriei, Iordachie Olimpiotul împreună cu asociații săi Ioan Farmache și Sava Fochianos, erau gata să pornească la semnalul potrivit.

Conducătorii Eteriei, care s-au întâlnit la Ismail, pe Dunărea de Jos, în octombrie pentru a plănui o revoltă a popoarelor balcanice în sprijinul cauzei grecești, au hotărât să intre în conflict doar dacă forțele otomane ar fi trecut Dunărea. Acest lucru fiind improbabil deaoarece ar fi încălcat tratatele existente cu Rusia și ar fi oferit un pretext pentru o intervenție rusă.

Conducătorul mișcării eteriste Alexandru Ipsilanti se considera un agent al țarului Alexandu al II-lea. El spera că țarul va inerveni cu trupe în sprijinul Eteriei atunci când va fi nevoie. Mihai Suțu, domnitorul Moldovei, își pusese resursele țării sale însprijinul Eteriei sperând să ajungă domn al Moldovei și al Țării Românești îndată ce trupele rusești ar fi intrat în Moldova.

Ipsilanti și confrații săi au făcut pregătrile finale pentru răscoală în noiembrie 1820 având motive întemeiate să creadă că boierii moldoveni și munteni îi vor sprijini întrucât mulți dintre aceștia erau dornici să pună capăt dominației politice și economice otomane. Așa cum aveau să arate evenimentele, Eteria a suprestimat simpatia de care se bucura cauza sa în rândurile claselor românești.

Cu toate că un mare număr de boieri și de capi ai bisericii din ambele Țări Române salutau insurecția ca mijloc de a pune capăt dominației otomane o dată pentru todeauna aceștia intenționau să abolească regimul fanariot și să elimine concurența grecească în dobândirea unor funcții politice și a unor avantaje economice. Toți boierii conservatori și liberali, erau puternic influențați de noul patriotism care respingea dominația străină ca de nesuportat.

Revolta românilor

Inițiativa unei revolte armate a românilor a venit din partea lui Tudor Vladimirescu. Acesta avea sarcina de a a-i înarma pe olteni şi de a-l ajuta pe Alexandru Ipsilanti să treacă Dunărea pentru a ajunge în Grecia. La 15 ianuarie s-a constituit un comitet de oblăduire, care i-a poruncit lui Tudor să-l ajute pe Ipsilanti.

Astfel, acesta a pornit cu însărcinarea comitetului, scopul acestei acţiuni fiind răsturnarea stăpânirii otomane şi cucerirea independenţei ţării. Dar programul lui nu se limita doar la cucerirea independenţei, ci mergea până la revendicări sociale, cum ar fi egalitatea tuturor în faţa legii şi abolirea privilegiilor boiereşti.

În ciuda cooperării sale strânse cu Eteria, Tudor Vladimirescu nu a devenit membru al acestei societăți. Nici nu a urmărit să-și subordoneze propriile sale obiective țelurilor lor. El a servit doar interesele naționale românești. În momentul în care și-a dat seama că Eteria nu beneficiază de sprijinul țarului așa cum susținea Ipsilanti,Tudor Vladimirescu a căutat să rupă orice legătură cu această mișcare. Din această cauză și pentru că urmărea înfăptuirea țelurilor națonale și sociale românești l-au pus într-un grav, și în cele din urmă tragic conflict cu grecii și marii boieri.

Tudor a intrat în Bucureşti la 21 martie, în fruntea unei armate de trei mii de panduri şi o mie cinci sute de arnăuţi. La stânga lui mergea un preot cu crucea în mână iar la dreapta Dimitrie Macedonski, comandantul arnăuţilor. Tudor a trecut peste voinţa boierilor şi a intrat în Bucureşti, înaintea lui Alexandru Ipsilanti. Dar a doua zi după sosirea lui Ipsilanti, trupele lui Vladimirescu s-au retras la Cotroceni. El însuşi, împreună cu o mână de oameni, a rămas la Bucureşti până la 31 martie/ 12 aprilie, după care s-a mutat la Cotroceni.

Grija lui Tudor de a menaja pe boieri, cu toate sentimentele de ură pe care le nutrea împotriva lor, nu avea decât o singură explicaţie: el îşi dorea să ajungă domn cu aprobarea boierilor, cei care aveau dreptul să aleagă domnul. Dar nădejdile puse în boieri şi în intervenţia Rusiei s-au năruit rând pe rând. Ţarul i-a autorizat pe turci să reprime revolta şi aceştia au intrat în ţară. Atunci Tudor s-a proclamat domn.

În cele două luni de zile cât a domnit la Bucureşti, Tudor a încercat să facă ceva şi pentru ţărănimea căreia îi promisese eliberarea de sub stăpânirea boierilor. Pe de-o parte a încercat să pună capăt abuzurilor administrative şi judecătoreşti, pe de altă parte a intrat în tratative oficiale cu turcii de îndată ce şi-a dat seama că mişcarea eteristă nu mai avea susţinerea Rusiei. Acesta era de altfel singurul mijloc de a scăpa ţara de primejdia unei ocupaţii turceşti.

Tudor Vladimirescu a stat la Cotroceni până la 15/27 mai. De aici a plecat cu toată oştirea în amurgul aceleiaşi zilei. Când a ajuns la Goleşti, şi-a aşezat armata în poziţie de luptă. Iordache, unul dintre căpitanii lui Nicolae Ipsilanti l-a invitat să cadă la pace, dar Tudor a promis să rămână credincios Eteriei şi să-i atace pe turci. Planul a fost dat peste cap când un curier trimis de Tudor, de la Goleşti, i-a dovedit lui Iordache că scena împăcării avea în spate intenţia lui de a face cauză comună cu turcii pentru ai alunga pe Ipsilanti şi pe aderenţii lui din ţară.

Planul concentrat între turci şi Tudor era ca acesta, înaintând spre Câmpulung, să cadă fără de veste peste corpul puţin numeros al lui Nicolae Ipsilanti şi apoi să taie retragerea eteriştilor spre munţi. În acelaşi timp, corpul principal al lui Alexandru Ipsilanti avea să fie atacat din faţă de turci. Refuzul căpitanilor de panduri de a-şi urma şeful în politica în care acesta se angajase a dus la ruptura dintre oştire şi comandantul ei.

În dimineaţa zilei de 21 mai, ieşind în faţa lagărului, Tudor a fost imediat înconjurat de căpitanii săi. Căpitanul Iordache ieşi atunci în faţa taberei şi arătă căpitanilor şi pandurilor scrisorile lui Tudor, spunându-le că vroia să-i dea pe mâinile turcilor ca să-i omoare pe toţi.

Aceştia au fost nemulţumiţi de atitudinea lui Tudor şi nu l-au mai vrut căpitan. Atunci Iordache, i-a cerut armele şi l-a trimis pe acesta la Mitropolia de la Târgovişte unde noaptea a fost omorât pe malul iazului de pe râul ce curge pe lângă oraş, iar trupul a fost aruncat într-un puţ de lângă grădina Geartol.

Cu toate că mișcarea lui Tudor Vladimirescu n-a avut viață lungă, țelurile pe care a încercat să le realizeze s-au înrădăcinat adânc în conștiința românilor. Proclamarea de către el a dreptului la autodeterminare întruchipa voința generală de eliberare de sub dominația turcească și fanariotă.

El a apărat depturile românilor nefăcând nici un compromis, asumându-și întreaga responsabiltate cu riscul asumat se a-și pierde viața. Înfrângerea lui nu a descurajat în nici un caz mișcarea de independență și nu a înăbușit nici curentele de reformă politică și economică.

sursa: robarna.com


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

18 ianuarie – Creștinii ortodocși îi sărbătoresc pe Sfinții Ierarhi Atanasie și Chiril

Ziarul Unirea

Publicat

în

Sfinții Ierarhi Atanasie și Chiril sunt sărbătoriți de Biserica Ortodoxă la 18 ianuarie

Sfântul Ierarh Atanasie, originar din Alexandria Egiptului, a trăit în secolul al IV-lea. A fost martor al succedării pe tronul imperial a câtorva împărați romani, de la Constantin cel Mare (306-337) până la Valens (364-378). Educat în spirit creștin a urmat cele mai renumite școli ale vremii.

A fost ales în scaunul episcopal din Alexandria, la 8 iunie 328. Din cauza disputei cu ereticii arieni printre care se aflau și ierarhi ai bisericii creștine, Sfântul Atanasie a fost exilat de cinci ori din cetate. A murit în anul 373, aflat încă în fruntea Bisericii alexandrine, reîntors dintr-un al cincilea exil.

Despre Sfântul Atanasie se spune că atunci când era mic și se juca cu alți copii de o vârstă cu el, pe malul mării, făcea ceea ce văzuse în biserică, căci copiii care erau împreună cu el l-au hirotonisit episcop și îi aduceau pe alți copii elini, care erau încă nebotezați. Atunci el îi boteza cu apă din mare, spunând cuvintele de la Taina Sfântului Botez.

Elit - Gustul Desăvârșit

Citește și: Când pică Paștele ortodox și cel catolic în următorii ani: 2023, 2024, 2025 • Când cade Paștele în 2023

De acest fapt a aflat patriarhul Alexandriei, Alexandru, care i-a chemat la el pe toți acești copiii cu „episcopul” lor și i-a întrebat ce făceau în jocurile lor la malul mării. Iar ei au spus cum l-au pus episcop pe Atanasie și cum a botezat el pe copiii elini. Patriarhul, cercetându-i cu de amănuntul s-a încredințat că se săvârșiseră toate potrivit cu normele Bisericii. Deci, sfătuindu-se cu clerul său, patriarhul a socotit ca bun botezul copiilor și l-a întărit prin ungerea cu sfântul mir.

Tot în această zi este pomenit Sfântul Chiril, arhiepiscopul Alexandriei.

Sfântul Chiril s-a născut în jurul anului 370, în Alexandria. A fost succesorul patriarhului Teofil în scaunul patriarhal al Alexandriei, având o poziție puternică și influentă.

În calitate de patriarh s-a confruntat cu susținătorii ereziei nestoriene, care a fost răspândită în toată lumea creștină de patriarhul Constantinopolului, Nestorie. Acesta susținea că Hristos este „numai om, nu-i Dumnezeu”, iar pe Născătoarea de Dumnezeu o numea nu Născătoare de Dumnezeu, ci „Născătoare de Hristos”.

Citește și: MESAJE de PASTE fericit • Texte cu URARI, FELICITARI, SMS -uri frumoase, haiose şi amuzante de Sfintele Pasti

În urma acestor controverse, împăratului Teodosie al II-lea a convocat la Efes cel de-al III-lea Sinod ecumenic (431), care după lungi dezbateri a sfârșit prin a-l îndepărta pe Nestorie din scaunul său și a-l trimite în exil. Sfântul Chiril a murit la 27 iunie 444. (Z.U.)


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea