Medicii de familie, plătiţi cu 12,8 lei pe oră pentru gărzile din centrele de permanenţă

Conform Ordinului pentru aprobarea Normelor metodologice cu privire la asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă publicat în Monitorul Oficial, începând cu această lună, au intrat în vigoare noi reguli pentru desfăşurarea activităţii medicilor de familie în centrele de permanenţă. Noile norme prevăd măsuri care duc la suplimentarea veniturilor medicilor de familie şi a asistenţilor medicali care asigură continuitatea asistenţei medicale primare în regim de gardă. De asemenea, s-a prevăzut obligaţia autorităţiilor locale de a se implica în susţinerea acestor unităţi deoarece comunitatea locală este beneficiara directă a serviciilor efectuate de astfel de unităţi. Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila a dispus majorarea tarifelor pentru medicii de familie care efectuează gărzi în centrele de permanenţă. Astfel, un medic de familie va primi un tarif orar de 12, 8 lei pe oră indiferent de gradul profesional, faţă de 10 lei  pe oră aşa cum era prevăzut, tarif din care medicul era obligat să plătească şi utilităţile centrului. În cazul asistenţilor medicali, tariful acestora se va calcula în funcţie de salariul negociat, indiferent dacă aceştia se află în contract cu casele de asigurări sau sunt angajaţi numai în serviciul de gardă, dar nu mai mic de 8 lei pe oră. Ca o noutate, în cazul centrelor de permanenţă care sunt organizate în cabinetele medicilor de familie, aceştia primesc, în plus, încă 6,4 lei pe oră. De asemenea, în premieră, a fost publicată lista cu serviciile cuprinzând urgenţele medico-chirurgicale (cod verde) pentru care se pot acorda consultaţii de urgenţă, de către medicii de familie, în cadrul centrelor de permanenţă sau la domiciliul pacienţilor. Conform actului normativ, pentru a nu încărca programul medicilor de familie care acceptă să facă gărzi în centrele de permanenţă, s-a prevăzut înfiinţarea centrelor de către un grup de 7 medici, faţă de 5 medici cât era stipulat până acum. În situaţia în care nu se poate respecta condiţia de a se constitui un grup de 7 medici pentru asigurarea serviciului în regim de gardă în centrele de permanenţă, se pot înfiinţa şi centre de permanenţă cu 5 sau 6 medici de familie dacă aceştia pot asigura funcţionalitatea centrului de permanenţă şi sunt de acord să funcţioneze în această formulă. În cazul în care se doreşte înfiinţarea unui centru de permanenţă dar numărul medicilor din zonă este mai mic decât numărul minim de 5, atunci pot fi cooptaţi medici de familie care nu sunt titulari de cabinet sau medici rezidenţi în medicina de familie în anul III de pregătire pentru a constitui echipele de gardă necesare funcţionării centrului de permanenţă. Decizia de înfiinţare a centrului de permanenţă se autorizează de către directorul executiv al direcţiei de sănătate publică judeţeană. În situaţia în care centrul de permanenţă are la dispoziţie o autospecială de consultaţii la domiciliu, activitatea medicilor de familie în afara acestui centru este coordonată de către dispeceratul medical de urgenţă, după cum urmează: în situaţia în care pacientul sau aparţinătorii acestuia se adresează dispeceratului medical de urgenţă prin numărul unic de apel 112, iar din informaţiile obţinute se apreciază că starea pacientului nu este critică, dispeceratul medical de urgenţă solicită deplasarea la domiciliu a medicului de familie care efectuează serviciul în regim de gardă în cadrul centrului de permanenţă şi în cazul în care pacientul sau aparţinătorii acestuia se adresează direct centrului de permanenţă, solicitând acordarea unei consultaţii la domiciliu, medicul de familie care efectuează serviciul în regim de gardă în centrul de permanenţă se deplasează la domiciliul pacientului numai cu acordul dispeceratului medical de urgenţă.
Conform proiectului de act normativ, autorităţile locale vor fi obligate să se implice în finaţarea centrelor de permanenţă. Astfel administraţia locală va trebui să asigure personalul auxiliar, respectiv: îngrijitoare, paznic, registrator medical, după caz, dacă pun la dispoziţie spaţiul, şi paza pentru cabinetele care participă la un centru de permanenţă, indiferent de forma de organizare a centrului de permanenţă; să asigure dotarea minimală necesară funcţionării centrelor de permanenţă, dacă pun la dispoziţie spaţiul pentru centrul de permanenţă şi să asigure utilităţile necesare funcţionării centrelor de permanenţă şi plata acestora, dacă pun la dispoziţie spaţiul pentru centrul de permanenţă.
La nivelul judeţului nostru funcţionează în prezent trei centre de permanenţă, respectiv în cele trei localităţi unde Ministerul Sănătăţii a decis închiderea unităţilor spitaliceşti: Baia de Arieş, Ocna Mureş şi Zlatna. Aşa cum ne-a precizat directorul Direcţiei de Sănătate Publică Alba, dr. Horea Timiş, asigurarea continuităţii asistenţei medicale în cele trei centre de permanenţă este realizată de către un număr de 31 de medici de familie: 7 cadre medicale la Baia de Arieş, 8 cadre medicale la Zlatna şi 16 cadre medicale la Ocna Mureş.
Pentru acest an, Ministerul Sănătăţii a alocat suma de 21 milioane de lei pentru funcţionarea centrelor de permanenţă, la nivel naţional funcţionând 88 de astfel de centre. Ministerul Sănătăţii doreşte înfiinţarea a încă 60 de astfel de unităţi. (L.I.)

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---