Maturitate şi colaborare în promovarea valorilor

Cea de-a XXXI-a ediţie a Festivalului Internaţional „Lucian Blaga” (6-9 mai 2011) de la Lancrăm, Sebeş, Câlnic, Alba Iulia, în organizarea benefică a Primăriei Sebeş, Consiliului Judeţean Alba, Centrului Cultural „Lucian Blaga”, Fundaţiei Culturale cu acelaşi nume, Bibliotecii Judeţene „Lucian Blaga” Alba, rămâne sub semnul reuşitei pe multiple planuri ajutat să strălucească prin sprijinul financiar forte al Consiliului Judeţean Alba, condus de un om al culturii timpului său, Ion Dumitrel. Acest aspect l-a simţit din plin şi Radu Totoian, dir. interimar al centrului care s-a pliat pe-o colaborare strânsă cu Gh. Maniu, preşedintele Fundaţiei, începând cu deschiderea oficială a ediţiei prin intervenţiile docte, sincere ale domnilor Mugurel Sârbu, Ion Dumitrel, Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija, Gh. Maniu, Ion Mărgineanu, Costescu, urmată de dezvelirea plăcii memoriale „Lucian Blaga”, opera harnicului sculptor albaiulian Romi Adam, de lansările de carte şi sesiunea de comunicări (partea I) „Diplomaţie culturală” la care au participat membrii Fundaţiei Europene „Titulescu” Cetatea Câlnic (UNESCO).
Ce mi se pare important: structura schimbului de „acţiuni”, de manifestări, promptitudinea, transportul, cazarea, ritmicitatea lansărilor de carte, dialogul sincer, productiv, credibil, sinceritatea demersului moral, al implicării unor nume de scriitori, poeţi, istorici şi critici literari, artişti plastici, artişti ai scenei româneşti, interpreţi. Profunde, emoţionante momentele lirice şi muzicale de la Sebeş, Lancrăm, Câlnic, peste care s-a suprapus slujba condusă de mitropolitul Andreicuţ cu soborul de preoţi, dar şi bucuria premianţilor concursurilor naţionale, felul în care Mugurel Sârbu, Ion Dumitrel, Ioan Bodea, viceprimarul Sebeşului, consilierii municipali, colectivele instituţiilor de cultură au ştiut să fie trup şi suflet alături de participanţii la Festival şi Târgul de carte, fiind un imbold. Să nu uităm prezenţa, truda, eforturile unor ziarişti de la „Unirea”, Informaţia de Alba, Monitorul, dar şi a celor din Bucureşti sosiţi la Sebeş. A fost o sărbătoare a lucidităţii, a grijii „contabile” de la Sebeş, Alba Iulia, datorită infuziei de solidaritate culturală din partea Consiliului Judeţean. Cu toate acestea credem că e necesar să limpezim şi mai mult apele, adică să despărţim aceste 3 mari acţiuni culturale: Festivalul, Târgul de Carte, Colocviile romanului românesc, pentru ca participarea invitaţilor să nu fie bombardată cu tentaţii, în avalanşa lor, desigur, ca timp de desfăşurare. De asemenea, trebuie să facem lumină în promovarea unor premii acordate participanţilor, care trebuie să răsplătească pe cei care au scris cărţi despre Blaga, au realizat opere de artă, tablouri, sculpturi, au pus în scenă dramaturgia blagiană, lirismul său debordant. De reţinut aici: ediţia a XXXI-a ne-a adus cele mai multe tipărituri legate de Blaga, din domeniile diplomatic, dramaturgic, liric, al exegezei blagiene, printre care Caietele Blaga, Paşii Profetului, Sebeşul, Acasă, cele ce poartă semnătura Bibliotecii Judeţene, a relaţiei acesteia cu edituri din ţară, finanţate de Consiliul Judeţean care a asigurat şi Academiei Române posibilitatea unor tipărituri de excepţie, dar şi premiile unicat: pentru filozofie şi roman ce se dau la Alba Iulia. E necesar să sprijinim idea dezvelirii unor plăci memoriale în ţările prin care a lucrat ca diplomat Lucian Blaga, iniţiată de V. Crăciun. Să ieşim din nou cu Festivalul în centre legate de prezenţa lui Lucian Blaga, Arad, Lugoj, Braşov, Bistriţa, Bucureşti, Cluj etc, ce vor îmbogăţi frumuseţea şi trăinicia festivalului. Festivalul trebuie să fie filmat în întregime, să fie vizionat, să ne vedem greşelile pe viu.
„Să atragem licee, universităţi, Uniuni de creaţie, instituţii religioase, U.A.P.-uri într-o largă respiraţie a colaborării.
Un „reproş”. Este inadmisibilă absenţa dascălilor lăncrănjeni, a unor localnici, vecini, rude, a elevilor, chiar dacă aceştia au apărut la întâlnirea cu Înalt Preasfinţitul mitropolit Andreicuţ. Festivalul este al Lancrămului (prin naşterea poetului şi cei 50 ani scurşi de la moartea sa, şi câţi vor mai urma). Starea căminului cultural este deplorabilă („ne-a atenţionat un vârf de lance al organizatorului”).
Un fapt demn de urmat: Acordarea Titlului de Cetăţean de Onoare a localităţii Sebeş scriitorului Ion Mărgineanu, cel care a iniţiat Festivalul în colaborare cu Gh. Maniu. Gestul primarului Mugurel Sârbu, al viceprimarului şi consilierilor locali municipali aduce a demnitate, înţelepciune şi recunoştinţă, ei fiind convinşi că aceasta este adresa la care se întorc toate anotimpurile pentru a se reîncărca mereu cu eternitate. Mulţumirea autorului este mai profundă decât pare, în contextul în care mulţi confraţi vorbesc despre festival fără a produce emoţia implicării.
Aşadar, laudă organizatorilor, colaboratorilor, concurenţilor, premianţilor, pentru că ei sunt seminţele de faţă, mirabile, şi cele viitoare. Festivalul şi Târgul de Carte, emblema unei dăruiri totale! Aşa să rămână mereu.
Ion AIUDEANU LOPĂDEANU

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI