GREVA profesorilor, sub semnul întrebării: Câți bani au obținut în plus sindicaliștii, la ultimele negocieri

În plus față de ultima negociere, sindicaliștii au obținut cinci procente și o sumă fixă de 1.500 de lei acordată de Ziua Educației până în 2027. E tot ce au câștigat liderii sindicali la finalul celei de-a treia săptămâni de grevă generală în învățământ, cu mii de profesori și învățători în marș prin Capitală. Între timp, Ministerul Educaţiei vine cu o propunere pentru probele de competenţe de la Bacalaureat.

Protestatarii din domeniul educație vor decide dacă vor continua sau nu greva. Oferta făcută vineri de Guvern a fost transmisă în teritoriu, către toți angajații. Răspunsul lor întărzie mai mult decât cele primite în urma negocierilor anterioare. Liderii sindicali explică întărzierea prin faptul că profesorii au ajuns târziu la domiciile lor în urma amplului protest organizat vineri, în Capitală.

Citește și: GREVA profesorilor: Angajații greviști NU vor primi salariu pentru zilele în care au lipsit de la catedră

Duminică, la ora 10.00, Guvernul are programată o ședință în care va adopta un proiect de ordonață de urgență. Trei puncte din acest document sunt extrem de importante: probele de competențe de la Bacalaureat 2023 se echivalează cu notele din timpul liceului , iar Evaluarea Națională la Limba Română, Matematică şi ştiinţe, de la finalul clasei a VI-a, ar putea fi anulată. De asemenea va fi anulată proba practică din cadrul examenului de titularizare 2023, adică inspecția la clasă.

Ministerul Educației a invocat protejarea „interesele legitime ale elevilor” când a apropus aceste trei măsuri.

La finalul celei de-a treia săptămâni de grevă generală în învățământ, liderii sindicatelor au obținut vineri ceva în plus pentru salariați. 5 procente în plus față de precedenta negociere (adică o majorare cu 45% a veniturilor) și o sumă fixă de 1.500 de lei, acordată de Ziua Educației, până în 2027. Pentru un debutant, majorarea ar însemna aproximativ 500-600 de lei în plus la salariu, de la 1 ianuarie.

Sursa: stiri.tvr.ro

Un polițist, mesaj pe grupurile de WhatsApp: ‘Sor-mea este manipulant la Lidl și ia 4.000 de lei și trebuie să aibă grijă să nu cadă borcanele din raft’

Tot mai mulți polițiști sunt tentați să părăsească sistemul de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională, a atenționat, pentru Bugetul.ro, Vasile Zelca, președintele Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul de Interne.

Vasile Zelca, liderul sindicatului care numără circa 40.000 de membri, ne-a prezentat o frântură dintr-o discuție de pe grupurile de WhatsApp ale polițiștilor.

Un polițist a dezvăluit că sora sa câștigă 4.000 de lei de la Lidl, ca manipulant, în vreme ce el, stând în zăpadă, are același salariu.

„Sor-mea este manipulant la Lidl și ia 4.000 de lei și trebuie să aibă grijă să nu cadă borcanele din raft”
„Vă dau o frântură dintr-o discuție de pe grupurile de WhatsApp. Zice un coleg: sor-mea este manipulant la Lidl și ia 4.000 de lei și trebuie să aibă grijă să nu cadă borcanele din raft.

Eu iau 4.000 de lei și stau până la brâu în zăpadă, pe verde. La Poliția de Frontieră încă mai avem segmente de frontieră care nu pot fi digitalizate, nu pot fi supravegheate cu sisteme de supraveghere și se duc oamenii și patrulează în segmentele acelea. Și se numesc pe verde.

Sunt elemente pe care oamenii trebuie să le cunoască”, a mai declarat, pentru Bugetul.ro, Vasile Zelca, liderul SNPPC.

Cu cât au crescut salariile polițiștilor de la 1 iunie?

„370 de lei net – creșterea la MAI. Pe noua grilă de salarizare, nu știm nimic, că nu au discutat nimic cu noi. Habar n-avem ce vor să facă pe noua grilă, pentru că nu au discutat nimic cu noi. Creșterea este de 374 de lei, sumă netă, media. Această creștere trebuia să se producă de la 1 ianuarie 2022.

De la 1 ianuarie 2023, coeficientul fiecărui polițist, militar, pompier, jandarm, familia ocupațională, trebuia înmulțit cu salariul minim pe economie. Prin înmulțirea coeficientului cu salariul minim pe economie, decuplăm salarizarea bugetarului de la decizia politică.

Asta înseamnă să aplici Legea 153 – Legea salarizării – în integralitate. Este un sistem adoptat în Uniune. De acolo este împrumutat acest mecanism. Tocmai în ideea de a decupla salarizarea bugetarilor de decizia politică, pe care și noi o susținem, pentru că este un mod sănătos de a rezolva sinecuri, solicitări, o putere a politicului asupra unui segment important de bugetari. Iată că noi am rămas, de exemplu, în urmă. Suntem ultima familie ocupațională care intră în grila din 2022.

Dar trebuie să privim și să abordăm sănătos problema, nu populist, nu cum îmi pică mai bine mie ca politician. Cum îmi pică mie mai bine ca politician? Păi, dau în polițiști, dau în bugeteri, că or să mă iubească cei din privat. Da, dar iată că, din cauza acestei politici, am ajuns la dezastrul pe care azi îl înregistrăm în Poliție. Din 1.880 de locuri, la școlile de agenți Câmpina, Cluj, Oradea s-au ocupat 900.

Știți ce înseamnă? Tinerii sunt interesați de salarizare, de carieră, de pensionare, de predictibilitate. Sunt trei segmente importante: vreau să știu ce salariu voi avea, ca polițist, vreau să știu până la ce nivel pot să acced în carieră și vreau să știu ce pensie îmi oferă statul pentru sacrificiile pe care eu le voi face, pentru ca acest sistem să meargă.

Noi de aceea am spus: Scoateți pensiile militare de acolo, că nu au ce căuta! Toate țările membre NATO au pensii militare de stat”, a punctat Vasile Zelca.

Ce riști să pățești dacă mesteci gumă: Pericolul ascuns în spatele acestui obicei

Să mesteci gumă în public este considerat un gest de evitat, dar există și un alt motiv pentru care este bine să te abții de la acest obicei. Cum te poate afecta consumul substanțelor din guma de mestecat, fără să îți dai seama.

Cel mai important lucru la guma de mestecat este acela că, așa cum îi spune și denumirea, ea nu trebuie înghițită, ci doar mestecată. În fapt, guma de mestecat este o substanță moale, cauciucată, care conține rășină, îndulcitori, aromatizanți și conservanți. Ca orice produs, și guma de mestecat consumată în exces produce efecte secundare, care pot afecta sănătatea, în special pe termen lung.

Zaharurile din guma de mestecat sunt și ele periculoase, așa cum la fel de periculos este consumul excesiv de gumă de mestecat fără zahăr. Specialiștii susțin că mestecarea unei cantități mari de gumă fără zahăr ar putea provoca tulburări digestive și diaree. Pe lângă acestea, toți alcoolii de zahăr sunt FODMAP-uri, care pot cauza probleme digestive persoanelor cu sindromul colonului iritabil.

Ce conține o gumă de mestecat
Gumă. Aceasta este baza cauciucată nedigerabilă, folosită pentru a da guma de mestecat.

Rășină: Aceasta se adaugă de obicei pentru a întări guma și pentru a o ține împreună.

Umpluturi. Umpluturile, cum ar fi carbonatul de calciu sau talcul, sunt folosite pentru a da textură gumei.

Conservanți. Aceștia sunt adăugați pentru a prelungi durata de valabilitate. Cea mai populară alegere este un compus organic numit butilhidroxitoluen butilicat (BHT).

Înmuiere. Aceștia sunt folosiți pentru a reține umiditatea și a împiedica întărirea gumei. Aceștia pot include ceruri precum parafina sau uleiuri vegetale.

Îndulcitori. Zahărul din trestie de zahăr, zahărul din sfeclă și siropul de porumb sunt îndulcitori populari. Gume fără zahăr folosesc alcooli de zahăr, cum ar fi xilitolul, sau îndulcitori artificiali, cum ar fi aspartamul.

Aromatizanți. Se adaugă arome naturale sau sintetice pentru a da gumei gustul dorit.

Specialiștii spun că există și beneficii atunci când mesteci gumă, dar trag un semnal de alarmă în privința celor care exagerează ciu acest obicei. Persoanele care mestecă gumă în mod excesiv pot avea, în timp, probleme cu maxilarul și prezintă un risc mai mare să fie afectate de bolile gastro-intestinale.