Mâncărurile bunicilor au puteri VINDECĂTOARE: Urda, mămăliga, zerul, borșul și urzicile, minuni pentru sănătate
Mâncărurile bunicilor au puteri VINDECĂTOARE: Urda, mămăliga, zerul, borșul și urzicile, minuni pentru sănătate
Multe din mâncărurile care încă se mai găsesc în odaia bunicii au şi astăzi aceleaşi întrebuinţări şi puteri tămăduitoare de care, din păcate, am uitat.
În multe din romanele scriitorilor români, ne-a fost dat să aflăm despre acele bucate savuroase care, în trecut, înlocuiau cu succes orice pastilă sau, după caz, goneau doctorul afară din casă. George Coşbuc, Ionel Teodoreanu, Mihail Sadoveanu sunt doar câţiva dintre scriitorii care au amintit în poveştile lor despre mâncarea de urzici care „primeneşte” sângele, mămăliguţa caldă care ia durerile ca prin minune, borşul acru care potoleşte crampele la stomac, zeama de varză sau zerul care, la fel, „stingeau boalele”.
Urda – ajutor pentru imunitate
Urda este şi în prezent un mister pentru cercetătorii moderni care au descoperit şi confirmat că este unul din alimentele cu cei mai mulţi nutrienţi şi că poate fi de mare ajutor în dieta copiilor, dar şi a celor aflaţi în convalescenţă.
E aproape hilar să ne amintim cum bunicile noastre îi întâmpinau mai mereu pe nepoţii veniţi de la oraş, cu feţele palide, cu plăcinte cu urdă, urdă cu mere, urdă cu prune uscate, urdă cu biscuiţi… iar la nici două zile după o astfel de cură „la sat”, cei mici erau complet revigoraţi, luau instant în greutate şi simţeau nevoia să mănânce încontinuu.
Urda are într-adevăr colesterol, însă grăsimile pe care le conţine sunt benefice, iar proteinele pe care le luăm din ea sunt de calitate şi ajută la întărirea oaselor şi a musculaturii. Cercetările mai noi au revelat cât de bună este urda în anemie dar şi în regimul medical pentru refacerea ficatului. Mai mult, urda proaspătă potenţează sistemul imunitar şi sporeşte rezistenţa organismului la stres. Este recomandată elevilor şi studenţilor în perioada examenelor, dar şi celor cu un loc de muncă solicitant.
Mămăliga noastră cea de toate zilele
Multe din mămicile care au crescut cu bunicii încă mai folosesc pentru copilaşii lor comprese cu mămăligă fierbinte pentru dureri în gât sau gâlci cum li se mai spune în popor. De asemenea, pentru dureri de stomac şi arsuri dar şi pentru dureri menstruale se pot folosi pacheţele cu mămăligă moale şi călduţă. Să nu uităm nici de combinaţia lapte-mămăligă recomandată pentru guturai, răceală şi friguri. Mămăliga este recomandată pentru consum frecvent şi în cazul diabeticilor, deoarece ajută la controlul glicemiei în sânge. Tot mămăliguţa românească mai are darul de a reduce cantitatea de colesterol, susţine o bună funcţionare a tiroidei şi echilibrează hormonal femeile însărcinate sau aflate la menopauză.
Zerul are proprietăţi anticancerigene
Poate că nu ştiaţi, dar proteinele obţinute din zer ajută la creşterea masei musculare, combat anemia şi ajută în special persoanele bolnave de cancer sau pe cele aflate în remisie. Studii noi arată că proteinele din zer împiedică dezvoltarea de noi celule canceroase. Zerul conţine leucină şi cisteină, două proteine esenţiale care fortifică organismul şi îl apără de virusuri şi bacterii. Acest minunat produs obţinut după coagularea laptelui era preţuit în gospodăria ţărănească încă din cele mai vechi timpuri. Zerul a ridicat letargici din pat şi a pus rezistenţă în oasele bătrânilor care, de multe ori, se întorceau istoviţi de la muncile câmpului. În vremuri moderne, putem găsi zer şi sub formă de pudră, cu aceleaşi proprietăţi, în magazinele naturiste.
Borşul spală rinichii
La fel ca zeama de varză, borşul are şi el locul lui de cinste în cămara gospodinelor. Băut la vremuri de suferinţă, are efect revigorant, face bine la stomac şi mai ales la rinichi. De preferat este ca borşul pe care-l consumaţi să fie luat din piaţă şi să vă asiguraţi că nu conţine acei conservanţi care îi prelungesc valabilitatea în peturile de pe rafturi. Este o sursă incontestabilă de probiotice, filtrează rinichii şi poate elimina chiar şi nisipul, curăţă colonul, arde grăsimile şi combate deshidratarea şi ameţelile.
Urzicile „schimbă” sângele
Nu este o noutate că fierturile din ştevie, urzici şi lobodă erau hrana de bază în urmă cu câteva secole. Consumată cu mămăligă caldă, mâncarea de urzici este un răsfăţ de primăvară şi o delicatesă de zile mari. Aduce un aport major de calciu, fier şi magneziu, acid folic şi vitaminele A, B2, K şi C. Încă de pe vremuri se spunea că urzicile curăţă sângele şi-l reînnoieşte, ceea ce nu poate fi decât adevărat judecând după starea de sănătate vizibil ameliorată a tuturor celor care nu ratează nicio ocazie să facă o cură de urzici odată cu apariţia verdeţurilor.
Toate aceste multe beneficii intuite de femeile simple de la ţară au fost probate în laboratoare avansate din Franţa şi Marea Britanie, iar concluzia a fost că cele mai multe din resursele provenite din natură, de la animale, din copaci, de la sol şi din apă pot fi de un real ajutor suferinzilor, preventiv, în cazul afecţiunilor care suportă amânarea vizitei la un specialist.
Sursa: dcnews.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Înscriere în clasa pregătitoare 2026: Proiectul de CALENDAR, lansat în consultare publică
Înscriere în clasa pregătitoare 2026: Proiectul de CALENDAR, lansat în consultare publică Ministerul Educației a lansat în consultare publică, vineri, 6 februarie 2026, proiectul de calendar pentru înscrierea în clasa pregătitoare în anul școlar 2026 – 2027. Părinții ai căror copii împlinesc 6 ani până la data de 31 august 2026 inclusiv au obligația de […]
Premierul Ilie Bolojan către CCR: Comisia Europeană consideră neîndeplinit Jalonul 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro
Premierul Ilie Bolojan către CCR: Comisia Europeană consideră neîndeplinit Jalonul 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro Premierul Ilie Bolojan a transmis preşedintei Curţii Constituţionale a României, Simina Tănăsescu, o scrisoare în care o informează că, pe baza informaţiilor actuale, Comisia Europeană consideră neîndeplinit Jalonul 215, având […]
Violența domestică, în creștere în 2025, în Alba: Aproape 1.600 de cazuri înregistrate anul trecut, din care 38 monitorizate electronic. Mai bine de jumătate au avut loc în mediul urban
Violența domestică, în creștere în 2025, în Alba: Aproape 1.600 de cazuri înregistrate anul trecut, din care 38 monitorizate electronic. Mai bine de jumătate au avut loc în mediul urban Violența domestică a fost în creștere în 2025, în județul Alba. Au fost înregistrate aproape 1.600 de cazuri anul trecut, din care 38 au fost […]