Actualitate

Manageri numiţi de CJ Alba pentru monumentele UNESCO de la Câlnic şi Căpâlna

Redactia Ziarului Unirea

Publicat

în

Cele două cetăţi din judeţul Alba, de la Câlnic şi Căpâlna, incluse pe lista monumentelor UNESCO vor fi monitorizate de acum înainte de câte un Comitet de organizare, desemnat de Consiliul Judeţean Alba. Aleşii judeţeni au aprobat recent componenţa nominală pentru cele două monumente UNESCO. Astfel, din Comitetul de organizare pentru Cetatea Câlnic fac parte: Constantin Inel – coordonator al monumentului, academician Marius Porumb – preşedinte al Asociaţiei Ars Transsilvaniae România, locotenent Adrian Dărăban – reprezentant al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, subcomisar Marius Ciută – reprezentant al IPJ Alba, Codruţa Adriana Cunţan – reprezentant al Primăriei Câlnic, arhitect Irina Cosmănescu – reprezentant al Ministerului Culturii, Matei Drâmbărean – reprezentant al DJCCPCN Alba, Iosefina Postăvaru – reprezentant al Institutului Naţional al Patrimoniului şi Voichiţa Coman – reprezentant al CJ Alba.
Din Comitetul de organizare pentru Cetatea dacică Căpâlna fac parte următorii: Constantin Inel – coordonator al monumentului, Adrian Dărăban – reprezentant al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, Marius Ciută – reprezentant IPJ Alba, Gheorghe Căta – reprezentant al Primăriei Săsciori, Irina Cosmănescu – reprezentant al Ministerului Culturii, Matei Drâmbărean – reprezentat al Direcţiei de Cultură, Daniela Mihai – reprezentant al Institutului Naţional al Patrimoniului şi Voichiţa Coman – reprezentant al CJ Alba.
Atribuţiile celor două comitete constau în elaborarea de strategii de întreţinere a monumentului şi de prevenire a posibililor factori de ameninţare a integrităţii acestuia, punerea în valoare a monumentului, raportarea periodică a stării de conservare a monumentului, organizarea de dezbateri publice prin care să atragă atenţia asupra păstrării în bune condiţii a monumentului.
Cetatea Câlnic, unul din monumentele de arhitectură cele mai interesante din secolul XIII ocupă un loc special între fortificaţiile ridicate de saşii transilvăneni, aflându-se în prezent pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO la poziţia “Sate cu biserici fortificate din Transilvania”, anul înscrierii fiind 1999. Cetatea dacică de la Căpâlna a fost înscrisă pe lista patrimoniului mondial UNESCO tot în 1999 la poziţia “Cetăţi dacice din Munţii Orăştiei”. Căpâlna şi Băniţa sunt cele două cetăţi incluse în patrimoniul UNESCO ca părţi ale sistemului defensiv dacic, dar care nu se află în Munţii Orăştiei, centrul regatului. Dacă Cetatea Câlnic se află într-o stare relativ bună şi poate fi vizitată, din cea de la Căpâlna se păstrează doar câteva ziduri. Accesul în zonă este greu accesibil din cauza poziţionării Cetăţii. Aceasta a fost călcată în repetate rânduri de căutători de aur. (I.P.)


Secțiune Știri sub articolul principal



Știri recente din categoria Actualitate

Actualitate

95 cazuri de infecţie cu virusul West Nile, înregistrate în acest an: Cinci persoane au decedat

Bogdan Ilea

Publicat

în

95 cazuri de infecţie cu virusul West Nile, înregistrate în acest an: Cinci persoane au decedat Institutul Național de Sănătate Publică a raportat 95 de cazuri de infecție cu virusul West Nile înregistrate în acest an, cele mai multe fiind depistate în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 60 și 69 de ani. De asemenea, […]

Citește mai mult

Actualitate

Cum va fi vremea în următoarea perioadă: Sfârșit de septembrie răcoros și maxime peste cele normale în octombrie 2026. Prognoza meteo de la ANM pentru următoarele patru săptămâni

Ioana Oprean

Publicat

în

Cum va fi vremea în următoarea perioadă: Sfârșit de septembrie răcoros și maxime peste cele normale în octombrie 2026. Prognoza meteo de la ANM pentru următoarele patru săptămâni Meteorologii ANM au emis vineri, 18 septembrie 2026, prognoza meteo actualizată până la jumătatea lunii octombrie, în intervalul 21.09 – 19.10. Potrivit ANM, în prima săptămână din […]

Citește mai mult

Actualitate

VIDEO | Tunelul Margina – Holdea, de pe A1, cel mai lung tunel de autostradă construit până acum în România, străpuns în totalitate. Lucrările au durat 2 ani, 24 de ore din 24, cu circa 900 de persoane implicate

Ioana Oprean

Publicat

în

Tunelul Margina – Holdea, de pe A1, cel mai lung tunel de autostradă construit până acum în România, străpuns în totalitate. Lucrările au durat 2 ani, 24 de ore din 24, cu circa 900 de persoane implicate Tunelurile construite pe secțiunea Margina – Holdea a Autostrăzii A1 Lugoj – Deva, cunoscută și sub denumirea de […]

Citește mai mult