Modificarea kilometrajului, INTERZISĂ: Ce trebuie să facă românii care au autoturisme cu odometre defecte

Odată cu publicarea legii privind registrul electronic al istoricului vehiculelor rutiere înmatriculate sau înregistrate în România, modificarea kilometrajului unei mașini a devenit interzisă.

Potrivit articolul 2 din legea 142/2023, începând de azi, modificarea kilometrajului unei mașini este strict interzisă, astfel:

(1) Este interzisă manipularea odometrului unui autovehicul, solicitarea manipulării odometrului sau orice acţiune de natură să influenţeze înregistrarea exactă a numărului kilometrilor parcurşi de un autovehicul.

(2) În sensul prezentei legi, prin manipularea odometrului se înţelege practica frauduloasă de modificare voită şi neautorizată a kilometrajului real indicat de odometrul unui autovehicul.

(3) În cazul în care odometrul este defect sau nu funcţionează corespunzător, proprietarul/utilizatorul menţionat în certificatul de înmatriculare/înregistrare al autovehiculului este obligat să îl repare sau să îl înlocuiască fără întârziere la operatori economici autorizaţi în acest sens.

Citește și: MIPE, anunț despre tichetele pentru nou-născuți: „Astăzi am virat banii pentru peste 10.000 de trusouri”

Articolul 13 spune că, în termen de patru luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii emite un ordin pentru punerea în aplicare a prezentei legi.

În forma adoptată de Senat, modificarea kilometrajului era pedepsită cu închisoare de la 1 lună la 1 an sau cu amendă, însă Guvernul a explicat, în punctul său de vedere, că nu se impune reglementarea distinctă, întrucât conduita este deja incriminată prin prevederile Codului Penal.

Până în prezent, modificarea kilometrajului era incriminată, indirect, prin prevederile Codului Penal, fiind încadrată la fapta de înșelăciune, articolul 244.

Potrivit Codului Penal, “Inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust și dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani”, potrivit digi24.ro.

Sursa: antena3.ro

Surpriză după primele rezultate definitive la Recensământ: ţara care are în România cea mai puternică diaspora

Mai suntem doar puţin peste 19 milioane în ţara asta. România a pierdut un milion 100 de mii de oameni în 10 ani. Cei care au rămas sunt în proporţii aproape egale, femei şi bărbaţi, cu un uşor plus în dreptul domnilor. Ei sunt mai tineri, însă, în medie, cu aproape trei ani decât doamnele. Să nu te miri când vezi pe străzi mai mult oameni în vârstă. Raportul este 121 de persoane de peste 65 de ani la 100 de români sub 15 ani. Aşa că un angajat munceşte pentru pensiile şi asigurările sociale a doi pensionari sau copii.

Iar din urmă vine o generaţie cu discrepanţe foarte mari între zone. Cei mai mulţi copii mici sunt în Bucureşti, Iaşi şi Cluj, iar cei mai puţini, în Tulcea, Mehedinţi şi Covasna. Unii sunt crescuţi de un singur părinte. Cei mai mulţi divorţaţi sunt la Bucureşti – aproape câtă populaţie are Constanţa. În afara capitalei, cele mai multe despărţiri sunt în Timiş, dar cei mai familişti români trăiesc în Sălaj.

Ajungem la străinii din România. Puţini peste 50.000 au fost înregistraţi la recensământ. Cei mai mulţi au cetăţenia Republicii Moldova, iar pe locul doi sunt italienii. În afară de Bucureşti şi Ilfov, cele mai importante comunităţi de italieni sunt în Timiş şi Bacău.

Cine este Rodica, femeia care apare pe bancnota de 10 lei. Puţini români ştiu povestea ei

Pe spatele bancnotei de 10 lei apare o casă ţărănescă şi un chip al unei femei de la ţară, însă nu mulţi ştiu povestea ei.

Femeia care l-a inspirat pe Nicolae Grigorescu şi care apare pe bancnota de 10 lei era o femeie simplă de la ţară.Imaginea ei, a unei femei blânde, l-a impresionat atât de puternic pe marele pictor încât a devenit model pentru trei dintre tablourile artistului.

Pe numele ei Rodica, femeia a fost sursa de inspirație pentru tablourile celebre „Rodica”, „Rodica la pârâu” și „Primăvara”.În toate, pictorul Nicolae Grigorescu a înfățișat-o pe Rodica drept o femeie simplă de la țară, îmbrăcată în straie tradiționale și având păr lung.

Rodica apare pe bancnota de 10 lei, alături de casa tradițională de la Muzeul Astra, din Sibiu
Personalitățile care apar pe bancnotele aflate în circulație în România sunt stabilite de Banca Naţională, prin Direcţia Emisiune, Tezaur şi Casierie.

„Pe bancnota de 10 lei, cu Nicolae Grigorescu, apare şi „Rodica”, un tablou care aparține Băncii Naționale şi se află în Sala de Consiliu.Aici, spre exemplu, putem fi acuzați de subiectivism, dar e ceva firesc. Nu poți să faci atlasul personalităților din România pe bancnote.Banca Naţională are şi menirea de a promova istoria, cultura şi civilizaţia României”, explica Mugur Şteţ, fostul purtător de cuvânt al BNR, potrivit adevarul.ro.