LIVE VIDEO ”Păștenii” de la Vinerea, obicei vechi păstrat cu sfințenie din anul 1946: Vinul și pâinea, duse la Biserică de localnicii de 60 de ani, îmbrăcați în costume populare

”Păștenii” de la Vinerea, obicei vechi păstrat cu sfințenie din anul 1946: Vinul și pâinea, duse la Biserică de localnicii de 60 de ani, îmbrăcați în costume populare

Zeci de persoane din Vinerea au participat în Joia Mare, 2 mai 2024, la o procesiune și la un ceremonial religios care datează din 1946, an în care preotul paroh din acea vreme a decis că „paștele” să fie dat, în comun, de localnicii care împlinesc în cursul anului respectiv vârsta de 60 de ani.

Un obicei vechi de zeci de ani, ‘Păştenii’, este păstrat cu sfinţenie în satul Vinerea, care aparţine de oraşul Cugir, acolo unde, pe durata mai multor zile din Săptămâna Mare, au loc o serie de evenimente la care participă, îmbrăcaţi în costume populare, toţi cei care împlinesc în cursul anului vârsta de 60 de ani, femei şi bărbaţi, şi cărora le revine misiunea de a pregăti şi împărţi ‘Paştile’ pentru întreaga comunitate.

Citește și: ”Păștenii”, obicei păstrat cu sfințenie de localnici, de peste 7 decenii, în Joia Mare, la Vinerea: Cine sunt păștenii din 2024

Pregătirile pentru acest obicei debutează încă de la Bobotează, când generaţia care a organizat în anul precedent Paştile predă ‘mandatul’ celor care vor împlini în cursul anului vârsta de 60 de ani.

În general, în satele din Transilvania a existat și există o concurență între localnici în a oferi „paștele”, respectiv pâinea și vinul, de aceea, pentru a elimina eventualele neînțelegeri între oameni, preotul Ioan Sabău, din Vinerea, a stabilit, în urmă cu șapte decenii, ca acestea să fie date de către sătenii care în cursul anului respectiv împlinesc 60 de ani.

Așa se face că de atunci, indiferent pe unde s-au răspândit prin țară sau în afara ei, vinerenii în vârstă de 60 de ani revin acasă pentru a deveni ‘pășteni’, acestora revenindu-le misiunea de a pregăti și împărți ‘Paștile’ pentru întreaga comunitate.

Pentru buna organizare și desfășurare a acestui eveniment unic din viața fiecărui „păștean”, ei încep să se reunească cu un an înainte, în prima duminică după Rusalii, și aleg mai întâi gazda de unde se vor lua „paștile”. „Pășteanul” – gazdă trebuie să fie neapărat un bărbat din leat, vinerean, căsătorit și care să fie un bun gospodar; într-un an se stabilește ca acesta să fie din partea de jos a satului, iar în anul următor din partea de sus.

Anul acesta a fost rândul părții de jos a satului să-l desemneze pe cel mai bun gospodar care să fie gazdă pentru această manifestare deosebită, fiind ales Ovidiu Cutean, credincios al Parohiei Ortodoxe Vinerea I. După alegerea gazdei, „păștenii” se întâlnesc lunar, în prima duminică, cu multă conștiinciozitate, și analizează cu responsabilitate realizările de până în acel moment, ce dificultăți s-au întâmpinat și ce sarcini revin fiecăruia de îndeplinit în continuare.

În duminica de Florii, toți „păștenii” împreună cu cei doi preoţi parohi, Andrei Dănilă, respectiv Mihai Gălățeanu, se adună la casa gazdei, unde se alege vinul pentru Paști, se împodobesc ciuberele cu flori și panglici tricolore, se aleg lumânările care se împart credincioșilor în Joia Mare, la coșuri se pun ștergare și verdeață, se aerisesc desagii pentru pâine și se stabilește programul pentru Săptămâna Mare.

Citește și: Preotul Ioan Sabău, arestat de câteva ori de comuniști, a creat la Vinerea obiceiul Păștenilor care dăinuie și în zilele noastre

În Joia Mare, zi considerată de mare sărbătoare pentru întreaga comunitate vinereană, „păștenii” s-au întâlnit dimineaţa, la ora 8.00, la biserică, îmbrăcați în tradiționalele costume populare, de unde au pornit în procesiune spre casa gazdei. Alaiul pornește având în frunte „păștenii” ce poartă drapelul României, iar în ultimii ani și al Uniunii Europene, urmați de cei cu praporii, de copiii cu sfeșnice, preoți, cantori, „păștenele” cu coșulețe, apoi ceilalți credincioși din sat și cei veniți din țară și străinătate special pentru acest eveniment emoționant.

La casa gazdei se oficiază slujba de Te-Deum, binecuvântându-se pâinea din care se pregătesc „Sfintele Paști” și se împart tuturor celor prezenți lumânările împodobite pentru a fi aprinse în noaptea de Înviere. „Păștenii” iau desagii cu pâinea, parastase și prescuri, iar femeile „păștene” iau ciuberele frumos împodobite cu flori și verdeață și întreg alaiul se îndreaptă spre biserică, unde se săvârșește Sfânta Liturghie a Sf. Vasile cel Mare, în cadrul căreia „păștenii” care au primit dezlegare de la duhovnic se împărtășesc cu Sfintele Taine. Este o încântare să privești cum toți „păștenii”, îmbrăcați în straie populare, stau încolonați doi câte doi, mai întâi bărbații, apoi femeile, sărută Sfintele Icoane și iau Sfânta Împărtășanie din mâna preotului, ceea ce reprezintă un aspect spiritual deosebit, unic în lumea ortodoxă. După Sfânta Litughie se oficiază un parastas pentru pomenirea colegilor trecuți la cele veșnice. La ieșirea din biserică, copiii și nepoții „păștenilor”, îmbrăcați de asemenea în straie populare, oferă tuturor participanțior la slujbă câte un colac și un pahar de vin în memoria celor dispăruți din leat.

În zilele următoare, „păștenii” participă activ, în continuare, la toate celelalte activități ale bisericii, Sf. Maslu și Prohodul în ziua de vineri, asigură paza Sfântului Mormânt în noaptea de vineri, iar sâmbătă după-amiază se taie pâinea, se pune vinul, se așează în ciubere și se păstrează în biserică până la Înviere.

Sfânta Înviere are loc noaptea, la ora 12.00, eveniment așteptat cu nerăbdare de către întreaga comunitate creștină. După ce preotul rostește: „Veniți de luați Lumină!”, urmează procesiunea de ocolire a bisericii, iar după oficierea Sfintei Liturghii, în cadrul căreia se sfințesc „Paștile”, ele se împart de către „pășteni” tuturor credincioșilor prezenţi la Marele Praznic, care pleacă spre case, liniștiți și bucuroși, vestind prin salut: „Hristos a Înviat!”, răspunzându-li-se imediat: „Adevărat a Înviat!”.

Pregătirea Paștilor în acest an este asigurată de către un număr de 30 de persoane, pe care merită să le amintim: Octavian Baciu, Tiberiu Braica, Felicia Buhoiu, Georgeta Buda, Eugenia Buda, Raveca Bura, Ironim Cîrjea, Melania Cioran, Ovidiu Cutean, Coriolan Danciu, Jenica David, Alexandru Dragoțel, Viorel Drogoțel, Lucia Herlea, Ioan Hiriza, Cornel Hoza, Marinela Mihai, Romeea Maerescu, Emilia Mateescu, Traian Meteșan, Ioan Mihu, Ioan Mocan, Vasile Moldovanu, Sabin Pascu, Mariana Pereanu, Marieta Simedru, Daniela Tecșa, Mioara Todoran, Vasile Tomoiu și Violeta Vaedean.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI