Liderul PSD Alba, deputatul Ioan Dîrzu, explică diferența dintre transferul contribuțiilor și Legea salarizării unitare

Trebuie făcută diferența clară între efectele transferului contribuțiilor și cele ale Legii salarizării. Salariile nu scad, în nicio situație, din cauza transferului contribuțiilor de la angajator la angajat. Vor scădea, însă, unele salarii supradimensionate, ca urmare a Legii salarizării unitare.

Niciun salariu net nu va scădea ca urmare a transferului contribuțiilor. Niciun angajator nu va avea costuri mai mari din acest motiv, deci nu poate invoca această măsură pentru a justifica o scădere de salarii.

Dar trebuie făcută o distincție între Transferul contribuțiilor și efectele Legii salarizării unitare, care prevede echilibrarea salariilor plătite pentru aceeași muncă prestată. Deci doar în sistemul bugetar, ca efect al Legii salarizării unitare, vor fi diminuate salariile supradimensionate ale unor funcționari care obțineau venituri mult mai mari față de alți funcționari care prestau aceeași muncă și în aceleași condiții.

Creşterea puterii de cumpărare în urma majorării veniturilor lucrătorilor va stimula cererea internă pentru consum şi investiţii. Ca urmare a cererii interne suplimentare – în condiţii de echilibru între cerere şi ofertă şi a unei contribuţii stabile a importului la acoperirea cererii – produsul intern brut poate înregistra în anul 2018 o creştere adiţională fată de scenariul de bază de circa un punct procentual. Acest impact compensează impactul negativ al măsurilor fiscale propuse care reduc veniturile din economie prin sarcină fiscală suplimentară şi asigură un spaţiu sufcient pentru realizarea cadrului macroeconomic stabilit pentru proiecţia bugetară.

Ca urmare a efectelor de multiplicare economică se estimează că obligaţiile şi încasările la bugetul general consolidat se vor majora prin veniturile bugetare de runda a doua care pot ajunge şi până la 50% din impactul bugetar negativ direct.

Măsurile fiscale propuse în domeniul impozitului pe venit au, de asemenea, un impact social semnificativ. În primul rând, veniturile şi câştigurile nete vor înregistra creșteri, asigurând creşterea puterii de cumpărare a lucrătorilor, fără o presiune suplimentară asupra costului forţei de muncă a angajatorilor.

Acoperirea cererii ca urmare a creşterii puterii de cumpărare va presupune indirect şi locuri de muncă noi pentru oferta suplimentară necesară dar şi o intensitate mai mare a muncii, care se va reflecta în venituri mai ridicate. În condiţiile unui transfer bugetar către angajaţi de circa 13,7 miliarde lei în anul 2018 şi a creşterii economice suplimentare se estimează că este posibil să se creeze un număr de circa 50 mii locuri de muncă.

De asemenea, prin măsurile din domeniul CAS, în condiţiile în care nu mai apare distinct sarcina angajatorului, iar costul forţei de muncă nu este afectat, se reduc şi presiunile pentru a se identifica posibilităţi de reducere a cheltuielilor de personal prin modalități incorecte de ocupare.

Conform unor estimări ale INS, valoarea adăugată brută aferentă “muncii la negru” (remunerarea salariaţilor şi excedentul brut de exploatare) s-ar situa la circa 90 mld. lei. Dacă se ia în considerare că la nivel macroeconomic remunerarea salariaţilor reprezintă circa 35% din valoarea adăugată, prin reducerea şi simplificarea obligaţiilor la CAS s-ar putea asigura o reducere anuală a “muncii la negru” de circa 10% şi s-ar încasa suplimentar circa 3 mld. lei.

Cu respect,

Ioan Dîrzu

Deputat

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---