„Legenda vie” a literaturii române, Dumitru Ţepeneag, a vizitat judeţul Alba
Despre scriitorul francez de origine română Dumitru Ţepeneag se vorbeşte în mediile culturale din ţară ca despre o veritabilă „legendă vie” a literaturii române. Aceasta deoarece Dumitru Ţepeneag este, alături de Leonid Dimov, iniţiatorul unui curent literar denumit „onirism” (1964), având la bază un program estetic coerent şi, în dimensiunea sa subtilă, o formă de protest faţă de ideologia comunistă, o modalitate a spiritului literar creator de a se delimita de politica acelor vremuri. Din grupul „oniricilor” mai fac parte Emil Brumaru, Sorin Titel, Virgil Mazilescu, Daniel Turcea ş.a. În anul 1971 Dumitru Ţepeneag a devenit un autor interzis în propria lui ţară, iar în anul 1975 i s-a retras cetăţenia română, acesta auto-exilându-se în Occident. Actualmente marele scriitor trăieşte la Paris, unde continuă să scrie, atât în limba română cât şi în limba franceză.
Am apelat la acest preambul pentru cititorii noştri mai tineri, care ştiu (revoltător de) puţine lucruri despre Dumitru Ţepeneag, şi pentru ca aceştia să înţeleagă şi să aprecieze la justa valoare vizita pe care scriitorul a făcut-o în judeţul Alba, în data de 11 iunie 2011. Vizita a fost prilejuită de acordarea premiului „Opera Omnia” domniei sale, la Colcviile romanului românesc contemporan- 2011, de la Alba Iulia, premiu în posesia căruia nu a putut intra, aflându-se la Paris, angrenat în derularea unui alt proiect cultural. Cu prilejul vizitei în judeţul nostru, marele scriitor a fost primit la Consiliul Judeţean Alba, de către preşedintele Ion Dumitrel, şi-a întâlnit colegii de breaslă la sediul Filialei Alba- Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România (Aurel Pantea, Cornel Nistea ş.a.), şi a vizitat Casa memorială Lucian Blaga şi mormântul poetului şi filosofului de la Lancrăm, precum şi oraşul Sebeş. Pe tot parcursul vizitei sale Dumitru Ţepeneag a fost însoţit, în calitate de gazdă, de preşedintele Dumitrel, şi a rămas profund impresionat de proiectele culturale pe care acesta le susţine. Ba chiar s-au purtat discuţii referitoare la proiectele viitoare, în care s-ar putea implica şi scriitorul parizian (prin adopţie). Vizita s-a încheiat într-o atmosferă relaxată, cu o recepţie privată organizată pe terasa vilei doctorului Nicolae Danciu, din Sebeş, un consecvent susţinător, ca şi preşedintele Dumitrel, al actului cultural de înaltă ţinută.
Ioan HĂNŢULESCU
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Curier Județean
Iluminat arhitectural pentru fațadele clădrii Colegiului Național „Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia: 5.000 de lei cu TVA pentru studiul de fezabilitate
Iluminat arhitectural pentru fațadele clădrii Colegiului Național „Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia: 5.000 de lei cu TVA pentru studiul de fezabilitate Primăria Municipiului Alba Iulia pregătește un proiect prin care fațadele clădirii Colegiului Național „Horea, Cloșca și Crișan” ar urma să fie puse în valoare pe timp de noapte. Pentru început, administrația locală […]
Gard împrejmuitor de peste 170 de metri pe latura de vest a cartierului Gheorghe Șincai din Alba Iulia: De ce spun autoritățile că este necesar
Gard împrejmuitor de peste 170 de metri pe latura de vest a cartierului Gheorghe Șincai din Alba Iulia: De ce spun autoritățile că este necesar Primăria Alba Iulia a publicat o invitație de participare pentru execuția lucrărilor de împrejmuire pe latura de vest a ansamblului urban cu spații socio-culturale, educative și de locuit din Cartierul […]
Video | Start al anului universitar 2026-2027 la Extensia Alba Iulia a Universității Tehnice din Cluj-Napoca: „Emoție, entuziasm, noi provocări și multe oportunități”
Start al anului universitar 2026-2027 la Extensia Alba Iulia a Universității Tehnice din Cluj-Napoca: „Emoție, entuziasm, noi provocări și multe oportunități” În după amiaza zilei de luni, 28 septembrie 2026, în Amfiteatrul Mare al sediului de pe str. Alexandru Ioan Cuza, nr.23, a avut loc festivitatea de deschidere a anului universitar 2026-2027 la Universitatea Tehnică […]