Kronospan susține proiectul de restaurare a unei clădiri-emblemă din Sebeș. Aceasta va deveni un hub de creație, educație și tehnologie

Kronospan susține proiectul de restaurare a unei clădiri-emblemă din Sebeș. Aceasta va deveni un hub de creație, educație și tehnologie

O fostă clădire industrială, cu o importantă valoare istorică pentru Sebeș, primește șansa unei noi vieți. Aceasta va trece printr-un proiect de restaurare și revitalizare susținut de Asociația Retro-Activ și compania Kronospan. Scopul inițiativei este transformarea spațiului într-un centru dedicat creativității, educației, patrimoniului tehnologic și dialogului dintre trecut și viitor.

Sebeșul are astfel oportunitatea de a valorifica una dintre clădirile reprezentative ale trecutului său industrial, prin readucerea sa în circuitul comunității.

Fosta fabrică „Căprioara”, de la reper industrial la hub de creație, educație și tehnologie

Imobilul de pe strada Dorin Pavel nr. 30 face parte din fostul complex industrial Căprioara, Capris și Confexpeli, moștenitor direct al tradiției tăbăcăriei săsești, încă din anul 1843. Clădirea reprezintă una dintre componentele celui mai vechi nucleu industrial al Sebeșului și este strâns legată de dezvoltarea industriei locale de pielărie și marochinărie. De-a lungul istoriei sale, fabrica a fost un reper economic și social pentru comunitate. Aici au fost produse primele ghete sportive „Maraton” din România, iar mingile de fotbal utilizate la nivel national, într-o anumită perioadă, au fabricate exclusiv în Sebeș. După naționalizare, fabrica a devenit una dintre cele mai importante unități de profil din țară.

Proiectul de restaurare este coordonat de Asociația Retro-Activ, organizație care promovează activități artistice, tehnice și educaționale și care își propune conservarea și valorificarea patrimoniului tehnologic.

În centrul acestui demers se află Paul-Eduard Schneider, președintele asociației, cetățean de onoare al municipiului Sebeș și unul dintre pionierii industriei audio-video moderne din România. De-a lungul unei cariere de peste 30 de ani, acesta s-a remarcat ca producător muzical, producător de film, promotor al creației multimedia și ambasador pentru branduri internaționale din domeniul tehnologiei vizuale și cinematografice. Experiența pe care a acumulat-o este pusă în slujba educației și a formării noilor generații de creatori și pasionați de tehnologie.

„Acest proiect înseamnă mai mult decât restaurarea unei clădiri. Înseamnă recuperarea unei părți din identitatea Sebeșului și transformarea ei într-un loc care inspiră, educă și conectează generații. Ne dorim ca trecutul industrial al orașului să devină o sursă de creativitate și cunoaștere pentru viitor”, afirmă Eduard Schneider.

Spațiul este gândit astfel ca un loc în care tinerii să înțeleagă evoluția tehnologiei, să experimenteze direct echipamente și procese creative, să participe la workshopuri și programe de formare și să intre în contact cu profesioniști din domenii precum fotografia, videografia, muzica, multimedia și tehnologia informației.

În etapa actuală, proiectul necesită lucrări importante de amenajare, inclusiv refacerea acoperișului și dezvoltarea unui spațiu expozițional permanent dedicat tehnologiei audio-video și IT, conceput ca un loc interactiv de descoperire și experimentare.

Pentru susținerea acestei etape, Kronospan a decis să se implice prin sponsorizarea unor materiale esențiale pentru lucrările de amenajare și restaurare, contribuind astfel la realizarea sa.

„Prin această contribuție, ne bucurăm să sprijinim transformarea unei clădiri cu valoare istorică într-un spațiu dedicat educației, creativității și colaborării, unde trecutul și viitorul se întâlnesc pentru a genera noi oportunități pentru oameni și pentru Sebeș”, a declarat Oana Bodea, CEO Kronospan.

Un model de colaborare între mediul asociativ și sectorul privat

Parteneriatul dintre Asociația Retro-Activ și Kronospan arată modul în care colaborarea dintre mediul privat și organizațiile civice duce la realizarea unor proiecte cu impact real asupra patrimoniului, educației și dezvoltării culturale.

Modelul propus la Sebeș urmează direcția unor inițiative care au transformat foste spații industriale în centre comunitare și culturale. În România, exemple cunoscute sunt Fabrica de Pensule din Cluj-Napoca sau programul de revitalizare culturală desfășurat în fostul complex industrial Halele Minda din Reșița, dar și exemplul unor proiecte bucureștene precum Fosta Fabrică de Bumbac, care azi găzduiește centrul Nod Makerspace, spațiu dedicat ingineriei, designului și educației creative, sau exemplul fostei zone industriale aflată în proximitatea Casei Presei Libere în Combinatul Fondului Plastic, administrată parțial acum de Uniunea Artiștilor Plastici.

La nivel european, proiecte precum Zollverein din Essen (Germania) sau Tate Modern din Londra au demonstrat că patrimoniul industrial poate deveni o resursă pentru educație, cultură și dezvoltare urbană. În Statele Unite, spații precum MASS MoCA din Massachusetts au urmat un parcurs similar, transformând foste clădiri industriale în centre de creație și învățare recunoscute internațional.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News