Județele Maramureş, Cluj şi Alba au înregistrat în 2016 cele mai mari rate de creştere economică la nivel naţional
Potrivit datelor publicate de Comisia Naţională a Prognoză (CNP), județele Maramureş, Cluj şi Alba, toate din regiunea bogată a Transilvaniei, au înregistrat anul trecut cele mai mari rate de creştere economică la nivel naţional, în timp ce judeţele Călăraşi, Brăila, Gorj şi Sălaj au încheiat anul cu majorări modeste ale produsului intern brut (PIB) comparativ cu 2015.
Economia românească a înregistrat, în ansamblu, o creştere de 4,8% în 2016, potrivit datelor preliminare publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Produsul intern brut al României a fost anul trecut de 169,6 miliarde euro, ceea ce corespunde unui nivel de circa 8.600 euro/locuuitor.
Însă între judeţe au existat diferenţe mari în ceea ce priveşte evoluţia PIB, relevă estimările CNP.
Astfel, judeţele Maramureş, Cluj şi Alba, cu rate de creştere economică de 6,2%, 6%, respectiv 5,8% în 2016, au fost urmate de judeţul Harghita, cu o creştere a PIB de 5,7% în 2016, şi de judeţele Bacău, Iaşi,Caraş-Severin şi Covasna (toate cu 5,5%).
Acestea au fost singurele judeţe în care creşterea economică a fost de cel puţin 5,5% anul trecut, potrivit datelor disponibile în prezent. În Bucureşti, economia a crescut anul trecut cu 5,4%, peste media la nivel naţional.
La polul opus, în cinci judeţe din ţară s-a înregistrat în 2016 o rată de creştere a PIB de sub 2,5% comparativ cu anul precedent.
Cel mai modest avans a fost în Călăraşi, judeţ al cărui PIB a crescut anul trecut cu 1,6%, în timp ce în judeţul Brăila s-a înregistrat o creştere economică de 2,2%, în Gorj şi Sălaj -de 2,3%, iar în Dolj – de 2,4%.
În urma evoluţiilor din 2016, diferenţele dintre judeţele bogate şi cele sărace au crescut, cu câteva excepţii.
Cele mai dezvoltate zone din ţară erau, anul trecut, Capitala, cu un nivel al PIB/locuitor de 22.878 euro, şi judeţele Constanţa (12.319 euro/locuitor), Cluj (11.089 euro/locuitor), Timiş (10.830 euro/locuitor), Prahova (10.717 euro/locuitor), Braşov (10.280 euro/locuitor) şi Ilfov (10.212 euro/locuitor), acestea fiind singurele zoneîn care valoarea PIB depăşeşte pragul de 10.000 euro/locuitor.
Cele mai sărace judeţe din România sunt Vaslui, cu un nivel al PIB de 3.882 euro/locuitor în 2016, Botoşani (4.191 euro/locuitor), Teleorman (4.482 euro/locuitor), Mehedinţi (4.600 euro/locuitor), Neamţ (4.701 euro/locuitor) şi Suceava (4.918 euro/locuitor), acestea fiind singurele judeţe situate sub pragul de 5.000 euro/locuitor.
Pentru 2017, CNP anticipează diferenţe mai mici între ratele de creştere economică din diferitele regiuni. Astfel, cel mai modest avans, de 4,5%, ar urma să fie înregistrat în judeţul Sibiu, în timp ce judeţul Sălaj ar urma să aibă cea mai mare creştere a PIB, de 5,9%.
Pentru întreaga economie, Comisia Naţională de Prognoză estimează un avans de 5,2% în 2017.
Sursa News.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Șeful Dacia avertizează: Costurile din România pun în pericol producția. Marocul devine o alternativă
Șeful Dacia avertizează: Taxele și costurile din România împing producția spre Maroc România riscă să piardă investiții importante în industria auto, avertizează Mihai Bordeanu, directorul general al Dacia România. El susține că fiscalitatea ridicată și costurile de producție crescute determină compania să analizeze extinderea producției în Maroc, o țară tot mai competitivă pentru investițiile auto, […]
Acord în coaliție pentru reforma administrației: Reducerea posturilor va afecta în jur de 13.000 de funcționari
Acord în coaliție pentru reforma administrației: Reducerea posturilor va afecta în jur de 13.000 de funcționari Coaliția de guvernare a ajuns, marți, la un acord privind reforma administrației. La nivelul administrației locale, se preconizează o reducere de aproximativ 13.000 de posturi, în timp ce la nivel central scăderea va fi de circa 10%, măsură care […]
Diplome false folosite pentru angajări și promovări la ANAF și Ministerul Finanțelor. Zeci de funcționari au rămas în funcții chiar și după anularea actelor
Diplome false folosite pentru angajări și promovări la ANAF și Ministerul Finanțelor. Unele acte au fost anulate, dar fără consecințe imediate Cincizeci de angajați ai Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) și ai Ministerului Finanțelor ar fi fost angajați sau promovați pe baza unor diplome false, obținute de la două universități-fantomă. Deși unele dintre aceste […]