Istoria coroanei de oțel pe care au purtat-o toți regii României. Un tun otoman, pradă de război, devenit materie primă
Coroana de oţel pe care au purtat-o toţi regii României, de la Carol I încoace, s-a întors, simbolic, la regele Mihai. Aceasta a fost aşezată pe sicriul Majestăţii Sale, depus la Palatul Regal.
Coroana regală a României are o poveste aparte, legată chiar de Războiul de Independență (1877-1878). În urma bătăliei de la Grivița din august 1877, armata română, condusă de domnitorul Carol de Hohenzollern, a învins forțele otomane.
Prada de război capturată de ostașii români conținea și trei tunuri otomane de oțel. La dorința viitorului rege Carol I, unul din aceste tunuri a devenit materie primă pentru făurirea coroanei regale.
Astfel, la Arsenalul Armatei din București, meșterii au confecționat coroana regală din partea din față a țevii de oțel a unuia dintre cele trei tunuri capturate.
Coroana de 1.115 grame este construită dintr-un cerc frontal cu opt fleuroane și tot atâtea mărgăritare, împodobit cu modele de pietre prețioase, toate stilizate din oțel.
A fost sfințită la Mitropolia din București și apoi, în cadrul ceremoniei de încoronare de pe 10 mai 1881 din Sala Tronului a Palatului Regal, a fost așezată pe capul lui Carol I, suveranul Regatului României.
Din acel moment, până în 1947 s-a regăsit în componența stemei naționale și a fost purtată de către toți regii României la ocazii solemne.
Sursa: realitatea.net
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
27 octombrie 1687: Semnarea Tratatului de la Blaj. Imperiul Habsburgic obliga 12 orașe transilvane să primească la iernat trupele imperiale
27 octombrie 1687: Semnarea Tratatului de la Blaj La 27 octombrie, în 1687, era semnat Tratatul de la Blaj, prin care Imperiul Habsburgic obliga 12 orașe transilvane să primească la iernat trupele imperiale. În Transilvania, după domniile autoritare ale principilor Gabriel Bethlen și a celor doi Gheorghe Râkoczi, otomanii și-au impus fidelii începând cu Acațiu […]
27 octombrie: Sfântul Dimitrie cel Nou sau Sfântul Dimitrie Basarabov, ocrotitorul Bucureştilor, celebrat de creștinii ortodocși
După sărbătoarea Marelui Mucenic, pe 27 octombrie este celebrat Sfântului Dimitrie cel Nou sau Sfântul Dimitrie Basarabov, ocrotitorul Bucureştilor, ale cărui moaşte se păstrează în Catedrala patriarhală. Sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou adună, timp de trei zile, mii de pelerini pe Dealul Patriarhiei din Capitală, care vin să atingă raclele cu moaştele Sfinţilor şi bucata […]
Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir: De astăzi, căldura intră în pământ și frigul își arată colții. Ce este interzis să faci pe 26 octombrie
Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir: De astăzi, căldura intră în pământ și frigul își arată colții. Ce este interzis să faci pe 26 octombrie Sfântul Mare Mucenic Dimitrie este cinstit de către credincioșii ortodocși pe data de 26 octombrie. A trăit în timpul împăraților prigonitori de creștini Dioclețian (284-305) și Maximian (286-305). Din viața sa, […]