ÎPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei Andreicuț împlinește astăzi 65 de ani

ÎPS Andrei, pe numele de mirean Ioan Andreicuț, s-a născut la 24 ianuarie 1949, în Oarța de Sus, județul Sălaj (interbelic), în prezent în județul Maramureș). Din martie 2011 ÎPS Andrei este mitropolit al Mitropoliei Clujului, Maramureşului și Sălajului.

Pe 25 februarie 1990 a devenit episcop-vicar al Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia, iar ulterior episcop al episcopiei Alba Iulia, și în 1998 arhiepiscop de Alba Iulia, când eparhia a fost ridicată de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Arhiepiscopie.

În calitate de episcop a înființat Editura Reîntregirea și o tipografie, a înființat și susținut un seminar teologic, o facultate de teologie (pentru care a construit un sediu modern) și un post bisericesc de radio. Este unul dintre primii episcopi ortodocși care au organizat activitatea socială a bisericii la nivel eparhial.

Între anii 1996 – 2008 a fost decanul Facultății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia.

O scurtă biografie:

Potrivit paginii oficiale a Mitropoliei Clujului, “după obţinerea licenţei în inginerie şi parcurgerea stagiului de şantier, tânărul inginer Ioan Andreicuţ era chemat să urmeze cariera universitară pentru a-i pregăti pe studenţi să devină ingineri. Având însă în suflet dorinţa de a-L cunoaşte pe Dumnezeu şi chemarea de a-L urma pe Mântuitorul Iisus Hristos pe care de mic Îl căuta prin prezenţa la Sfintele Slujbe, pelerinaje la mânăstiri, citirea cărţilor sfinte apoi prin traducerea unor cărţi de predici din limba franceză (în timpul în care aceste cărţi erau aproape inexistente în spaţiul nostru duhovnicesc), tânărul inginer Ioan Andreicuţ urmează şi cursurile Institutului Teologic de Grad Universitar de la Sibiu, asumându-şi „sfintele nevoinţe ale desăvârşirii”, pentru a parcurge „anevoiosul urcuş duhovnicesc spre Înviere”.

Hirotonit în august 1978 preot celib de vrednicul de pomenire, Arhiepiscopul Teofil Herineanu al Clujului, şi numit preot paroh în Parohia „Sfântul Ioan Botezătorul” de la Turda „Fabrici”, începe o vastă lucrare liturgică, pastorală, misionară şi culturală, dincolo de limita impusă prin deciziile autorităţii politice din acel timp. Dăruit bogat de Dumnezeu cu inteligenţă, credinţă, voinţă puternică şi cu înţelepciune, Părintele Ioan cucereşte inima păstoriţilor săi şi a multor credincioşi din împrejurimi şi de la mari distanţe, care veneau la Turda pentru a-i cere sfat şi ajutor.

De acum activitatea culturală şi duhovnicească începută pe şantier cu echipa de muncitori o continuă cu parohienii, mici şi mari, pentru care devine un adevărat părinte duhovnicesc. Fără a ţine seama de opreliştile regimului de atunci, tânărul paroh de pe „Armata Roşie”, pe lângă serviciile religioase acceptate de regim (Sf. Liturghie, Sf. Taine, Sf. Ierurgii), părintele Ioan îmbogăţeşte lucrarea sa pastorală şi misionară prin catehezele pentru copii şi tineri, prin pelerinajele la mânăstiri, prin lucrările de reamenajare a arhitecturii bisericii parohiale (dotarea ei cu cupola tradiţională).

De acum calităţile de „om al lui Dumnezeu” şi de „arhitect şi ctitor de suflete şi aşezăminte pentru eternitate” devin tot mai evidente, ca manifestare a unei harisme dăruite de Bunul Dumnezeu. Dacă înainte de anul 1990, vocaţia de „arhitect şi ctitor” de lăcaşuri sfinte nu putea fi împlinită, vocaţia părintelui Ioan Andreicuţ de „arhitect şi ctitor” de suflete se manifestă prin grija deosebită faţă de viaţa duhovnicească şi socială a păstoriţilor săi şi mai ales a tineretului. Sunt zeci şi zeci de tineri pe care i-a pregătit pentru întemeierea familiei şi care îi sunt recunoscători.

Din motive binecuvântate, în anul 1985 se transferă, cu binecuvântarea ierarhilor clujeni, în Eparhia de Alba-Iulia, unde îşi continuă activitatea liturgică pastorală şi misionară şi continuă studiile teologice obţinând titlul de „Doctor în teologie”, cu teza Spovedanie şi Duhovnicie, avându-i ca îndrumători pe marii noştri teologi Dumitru Stăniloae şi Constantin Galeriu.

Ajuns prin chemare divină vicar eparhial, Episcop-vicar şi Chiriarh la Alba Iulia, în condiţiile de după schimbarea regimului politic, lucrarea sa de „arhitect şi ctitor” cunoaşte un mare avânt: cuvântul său rostit şi scris modelează sufletele credincioşilor şi însufleţeşte viaţa noilor instituţii înfiinţate în eparhie:

–  biserici parohiale;

–  Facultatea de Teologie din Alba Iulia;

–   Seminarul Teologic „Mitropolit Simion Ştefan” Alba Iulia;

–   Postul de Radio „Reîntregirea”

–   Tipografia eparhială;

– peste 60 de aşezăminte de asistenţă socială sau medico-socială destinate persoanelor defavorizate, arătând că filantropia, grija faţă de omul suferind, face parte din fiinţa şi lucrarea Bisericii;

–  peste 40 de mânăstiri noi ctitorite în Eparhia Alba-Iuliei.

Chemat prin Pronia cerească pe scaunul eparhial al Clujului ca Arhiepiscop şi Mitropolit al Clujului, Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei, continuă lucrarea vrednicilor săi înaintaşi în scaunul chiriarhal, şi mai ales a vrednicului de pomenire, Mitropolitul Bartolomeu, adăugând noi împliniri lucrării mărturisitoare a Bisericii Ortodoxe în vremurile pe care le trăim:

–  activarea catehezei în cadrul vecerniilor din duminici şi sărbători;

–  dinamizarea activităţii postului de Radio şi a Editurii „Renaşterea”;

–  înfiinţarea multor noi parohii;

–  finalizarea Centrului de Îngrijiri Paliative „Sfântul Nectarie” din Cluj-Napoca;

–    susţinerea activităţii proiectelor de asistenţă socială din cadrul Asociaţiei Filantropice Medical Creştine „Christiana” filiala Cluj şi a nou înfiinţatei Asociaţii „Filantropia”;

– ctitorirea şi sfinţirea noului sediu al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca „Episcopul Nicolae Ivan”

– înfiinţarea Centrelor de Tineret din Sângiorz-Băi, Câmpeneşti, Săcuieu şi, în perspectivă, Colibiţa;

–  în perspectivă apropiată, Căminele de Bătrâni de la Baciu-Popeşti, Făget-Cluj şi Livada, Bistriţa-Năsăud;

– organizarea şi deschiderea Muzeului de Artă Religioasă din subsolul Catedralei Mitropolitane;

– nemaiîntâlnita activitate cu tinerii antrenaţi în activităţile religioase şi culturale la nivelul parohiilor, al protopopiatelor al eparhiei şi al mitropoliei;

– activitatea de dascăl de teologie şi spiritualitate pentru studenţii Facultăţii de Teologie, la nivel de licenţă, master şi doctorat;

–  colaborarea şi implicarea în activitatea instituţiilor culturale şi de învăţământ din cuprinsul Eparhiei şi multe alte activităţi îl definesc pe Arhiepiscopul şi Mitropolitul nostru Andrei ca „arhitect şi ctitor de suflete şi aşezăminte pentru veşnicie”.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI