Întrebare despre reabilitarea DN 74, DN 74A şi DN 75 adresată premierului și ministrului Transporturilor de către deputatul PSD de Alba, Ioan Dîrzu

Deputatul PSD de Alba, Ioan Dîrzu, a adresat premierului Mihai Tudose și ministrului Transporturilor Alexandru Cuc, o întrebare legată de reabilitarea drumurilor DN 74, DN 74A şi DN 75.

Ioan Dîrzu spune că a primit, recent, o solicitare din partea a 23 de primari din județul Alba cu privire la nevoia urgentă și importantă de reabilitare a acestor drumuri.

Stimate domnule prim-ministru,

Stimate domnule ministru,

Zona istorică a Ţări Moţilor a fost şi va rămâne pentru România una din zonele încărcate de istorie, dar şi o zonă caracterizată de  frumuseţea cadrului natural şi de ospitalitatea locuitorilor, la care se adaugă cu mult succes obiceiurile şi tradiţiile păstrate nealterate de sute de ani.

Căile rutiere de comunicaţii au fost, de-a lungul timpului, unul din principalele elemente care au influenţat viaţa economico – socială a zonei. Calitatea şi gradul de extindere a căilor rutiere de comunicaţii au determinat şi determină în mod hotărâtor dezvoltarea industriilor din zona Munţilor Apuseni, a turismului și, în sens negativ, creșterea fenomenului de depopulare.

În prezent, singurele drumuri naţionale care asigură legătura Ţării Moţilor cu zonele limitrofe sunt următoarele :

• DN 74 asigură legătura cu localităţile Alba Iulia (jud. Alba) şi Brad (jud. Hunedoara);
• DN 74A asigură legătura între localităţile Cîmpeni şi Abrud;
• DN 75 asigură legătura cu localităţile Turda (jud. Cluj) şi Ştei (jud. Bihor);

Localităţile din Munţii Apuseni, pentru care cele trei drumuri naţionale sus menţionate sunt singurele căi auto de legătură cu zonele şi localităţile vecine Ţării Moţilor, sunt:

• Oraşe : Zlatna, Abrud, Cîmpeni şi Baia de Arieş ;
• Comune : Bucium, Mogoş, Ciuruleasa, Roşia Montană, Ocoliş, Poşaga, Sălciua, Lupşa, Bistra, Sohodol, Vidra, Avram Iancu, Vadu Moţilor, Poiana Vadului, Albac, Horea, Scărişoara, Gîrda de Sus şi Arieşeni.
• Populaţia din localităţile mai sus menţionate, care utilizează pentru deplasarea cu mijloace auto drumurile naţionale DN 74, DN74A şi DN 75, era, conform recensământului din anul 2011, de peste 50.000 locuitori.

Distanţele necesar a fi parcurse până la cele mai importante oraşe aflate în zonele limitrofe Țării Moţilor, dacă se ia ca reper oraşul Cîmpeni, denumit pe drept cuvânt ”Capitala Țării Moţilor”, sunt următoarele: Cluj- Napoca – 120 km.; Deva – 89 km.; Turda – 88 km.; Brad – 52 km.; Ştei – 80 km.; Oradea – 161 km.

Starea precară a celor trei drumuri naţionale mai sus menţionate este unul din principalii factori care au determinat ca activitatea economică din ”Ţara Moţilor” să fie caracterizată la această dată ca fiind una modestă.

Munţii Apuseni s-au remarcat din cele mai vechi timpuri ca fiind o zonă propice practicării mineritului. Exploatarea şi prelucrarea minereului au constituit surse extrem de importante de venit pentru locuitorii zonei. Activitatea în minerit s-a menţinut la parametrii buni şi după anul 1989, dar, în prezent, acestă activitate s-a redus extrem de mult, fapt ce a determinat o reducere masivă a locurilor de muncă din zonele exclusiv miniere (Zlatna, Roşia Montană, Abrud, Baia de Arieş), cu implicaţii deosebit de grave asupra condiţiilor de viaţă ale locuitorilor din cele patru zone menţionate dar şi din localităţile învecinate cu acestea. Diminuarea activităţilor în minerit s-a datorat atât conjuncturii economice interne şi internaţionale, cât şi stării precare a drumurilor de acces spre zonele respective. Posibilii investitori în industria mineritului au fost şi sunt descumpăniţi față de starea drumurilor de acces din Ţara Moţilor, fapt ce i-a determinat să renunţe la intenţiile de a investi pentru relansarea mineritului din zonă.

Pădurile cu care Munţii Apuseni au fost binecuvântaţi, au constituit, pentru locuitorii acestor meleaguri, casă în momentele de grea cumpănă iar, în clipele de pace, o importantă sursă de venit. Exploatarea raţională a pădurilor şi valorificarea superioară a lemnului reprezintă singura modalitate de a menţine echilibrul în natură şi de asigurare a veniturilor necesare unei vieţi decente pentru locuitorii zonei. Pentru ca aceste lucruri să fie posibile era şi este necesar ca în zona Munţilor Apuseni să se investească importante sume de bani pentru înfiinţarea unor fabrici pentru prelucrarea superioară a lemnului. Realizarea acestor obiective impun existenţa unor căi rutiere de acces de foarte bună calitate, situaţie care în prezent nu se regăseşte în Ţara Moţilor iar acest fapt a determinat ca numărul investitorilor şi sumele investite în dezvoltarea unor fabrici pentru prelucrarea superioară a lemnului să fie la un nivel foarte modest.

În această perioadă deloc uşoară pentru locuitorii din Ţara Moţilor, dezvoltarea turismului reprezintă principala oportunitate pentru prosperitatea zonei. Frumuseţile naturii, savoarea produselelor tradiţionale, condiţiile asigurate în spaţiile de cazare, dotările şi facilităţile existente în bazele destinate practicării sporturilor de iarnă, împletite în mod fericit cu ospitalitatea locuitorilor reprezintă argumentele care garantează vacanţe de neuitat pentru turiştii care vizitează Munţii Apuseni. Reţeaua turistică din ”Ţara Moţilor”, care la această dată depăşeşte 250 de locuri de cazare, include hoteluri, pensiuni şi case de vacanţă, toate pregătite cu pricepere şi bun gust, trăsături ce caracterizează locuitorii acestor meleaguri. Toate argumentele favorabile dezvoltării turismului în zona Munţilor Apuseni,şi cu precădere în ”Ţara Moţilor”, sunt eclipsate de lipsa unor drumuri auto decente pentru accesul turiştilor.

Un alt aspect al vieţii sociale din ”Ţara Moţilor” a cărui evoluţie negativă a devenit îngrijorătoare în ultima perioadă de timp şi care a fost determinată în mod evident şi de starea căilor rutiere de acces este depopularea zonei. Lipsa unor măsuri urgente şi concrete va determina acutizarea fenomenului de depopulare a zonei ”Ţării Moţilor”, cu efecte negative severe inclusiv pentru zonele învecinate. Conform datelor statistice existente la această dată, în judeţul Alba există comune cu o populaţie mult mai mare decât cea din oraşele de munte ale judeţului, fapt anormal şi îngrijorător. Munţii Apuseni nu pot fi lăsaţi să se depopuleze.

Efectele pozitive care au urmat executării  reţelelor de apă şi canalizare în cea mai mare parte  a localităţilor din ”Ţara Moţilor, a închideri rampelor neautorizate pentru deşeuri menajere şi organizarea unui serviciu competitiv de salubrizare, au fost mult diminuate de lipsa unor căi rutiere de acces auto decente.

Ținând cont de situația de fapt descrisă, dar și de petiția semnată de cei 23 de primari din județul Alba și atașată prezentei întrebări parlamentare, vă rog să-mi răspundeți în scris la următoarele întrebări:

1. Când vor fi demarate proiecte de lucrări pentru reabilitarea drumurilor naţionale DN 74, DN 74A şi DN 75?
2. Care sunt sursele de finanțare prin intermediul cărora sunt/ pot fi executate lucrările de la punctul 1?
3. Ce alte măsuri guvernamentale se vor adopta și implementa pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere din zona incidentă drumurilor DN 74, DN 74A şi DN 75?

Cu deosebită considerație,

Deputat Ioan Dîrzu

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI