Adrian Teban: „Avem capacitatea de a accesa fonduri europene, dar nu avem culoarea politică potrivită”

Interviu cu primarul oraşului Cugir, ing. Adrian TEBAN

-Domnule primar Adrian Teban, suntem la începutul unui nou an, care nu se anunţă a fi mai uşor ca precedenţii. Înainte de a ne spune la ce se pot aştepta locuitorii Cugirului în 2012 în ceea ce priveşte activitatea administrativă, am dori să vă întrebăm ce investiţii aţi reuşit să finalizaţi anul trecut?
-Din păcate, pentru administraţia locală, ca de altfel pentru majoritatea locuitorilor, anul 2011 a fost un an al privaţiunilor, un an al solicitărilor fără răspuns întrucât proiectele noastre locale nu au avut ecou nici pe plan judeţean şi nici pe plan naţional. Am avut la dispoziţie un buget restrâns pe care a trebuit să-l distribuim în aşa măsură încât să putem acoperi cheltuielile curente, să continuăm pe cât posibil planul de investiţii, să asigurăm resursele financiare pentru instituţiile şcolare şi spital, şi să oferim locuitorilor din Cugir activităţi culturale şi sportive. Cred că fiecare dintre noi ştie că e foarte simplu să cheltuieşti bani atunci când îi ai, însă e destul de dificil să fii un bun gospodar atunci când nu ai fonduri suficiente.
După cum ştiţi, avem o mare responsabilitate în ceea ce priveşte Spitalul Orăşenesc Cugir, chiar dacă soarta lui nu depinde doar de primărie. Însă, în ceea ce ne priveşte am alocat fonduri însemnate pentru asigurarea funcţionalităţii unităţii medicale, precum şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor din spital, prin reabilitarea şarpantelor celor două clădiri care găzduiesc internele şi maternitatea,  prin montarea de geamuri termopan la mansarda acestora şi amenajarea unei spălătorii. Am început cu aceste investiţii întrucât spitalul a reprezentat o prioritate anul trecut şi va fi şi în anii următori.
Referitor la investiţiile în infrastructură, anul trecut am demarat un program prin care am realizat un număr total de 875 de locuri de parcare. Primele 136 sunt deja gata şi se află  în zona străzilor Grigore Ureche, Ştefan cel Mare, Aleea Ştefan cel Mare, Emil Racoviţă. Ne pregătim să începem lucrările pentru alte 239 parcări care vor fi amenajate pe străzile Rozelor, Trandafirilor şi Lalelelor, după care ne vom muta cu lucrările pe străzile Mureşului, Alexandru Sahia şi Constructorului, unde vom investi în 500 de parcări.

Este un proiect prin care urmărim nu doar să  descongestionăm zona blocurilor de locuit, ci şi să dăm un plus de civilizaţie şi confort prin modernizarea trotuarelor cu piatră cubică, reabilitarea spaţiilor verzi şi turnarea de covor asfaltic pe zona carosabilă aferentă parcărilor.
Tot anul trecut am reuşit să demarăm şi să finalizăm o lucrare pentru care am alocat bani încă din 2010. Este vorba despre reabilitarea Turnului de Apă, un monument simbol pentru Cugir şi activitatea industrială. Pe viitor ne dorim să exploatăm această investiţie atât din punct de vedere istoric, cât şi turistic.
 -Au fost şi lucrări ce nu s-au finalizat, proiecte pe care nu aţi reuşiţi să le duceţi până la capăt?
-La sfârşitul anului trecut am început reabilitarea străzii 21 Decembrie 1989, o arteră importantă a cărei stare este proastă, dar pe care am tot amânat să o reparăm. Motivul îl reprezintă faptul că am aşteptat un răspuns din partea Ministerul Dezvoltării şi Turismului, care a întârziat să apară. Această stradă a fost prinsă, alături de alte 7, într-un proiect pe care administraţia locală l-a depus în aprilie 2009, în baza programului Operaţional Regional Axa prioritară 2, care ar fi scutit administraţia locală de cheltuirea a peste 22 de milioane de lei. Din păcate, proiectul depus la Ministerul Dezvoltării nu a avut „trecere”, astfel încât vom reabilita această stradă cu fonduri locale.
Aceasta este o investiţie începută, dar aş vrea să mă refer la câteva  investiţii pe care ni le-am propus la începutul anului, însă nu le-am putut realiza. Ne-am propus să accesăm cât mai multe programe europene, am investit muncă, bani şi timp încercând să aducem  fonduri la Cugir pe diferite proiecte. Am sperat că astfel vom atrage resurse financiare prin care să modernizăm şi să dotăm unităţile de învăţământ din Cugir şi ambulatoriul din cadrul spitalului, să reabilităm reţeaua stradală, să creăm o staţie de epurare şi un canal colector în Vinerea, să creăm o pistă de biciclete între Cugir şi Vinerea. Toate acestea au făcut obiectul unor proiecte pe care le-am depus la diferite ministere.  Primăria Oraşului Cugir are capacitatea administrativă de a accesa bani europeni, însă nu are culoarea politică potrivită.
 -Ce vă propuneţi pentru anul 2012? Care sunt obiectivele edilitare menite să îmbunătăţească viaţa cugirenilor?
-Spitalul Orăşenesc Cugir continuă să fie în centrul preocupărilor noastre, întrucât dorim să avem o unitate medicală în oraş capabilă să ofere servicii medicale bune. De aceea am alocat resurse financiare consistente atât pentru dotarea cu echipamente medicale, cât şi pentru reabilitarea blocului operator, a pavilionului de la chirurgie şi interne, precum şi pentru diferite reparaţii în celelalte pavilioane.
În ceea ce priveşte infrastructura, pe lângă reparaţiile curente, prioritare vor fi acele străzi cu probleme din zona de sus a localităţii, unde nu am reuşit să intervenim în anii trecuţi din cauza bugetului restrâns, care a permis doar continuarea lucrărilor din zona centrală a oraşului. Este vorba de strada Drăgana care va intra în proces de modernizare şi strada 21 Decembrie, a cărei reabilitare am început-o la sfârşitul anului trecut. Am alocat fonduri şi pentru demararea lucrărilor de introducere a reţelelor de canalizare în cartierul Cindeni, pe strada 1 Mai şi în zona Râul Mic, pe acele străzi unde nu există deocamdată canalizare. O altă problemă aflată în atenţia administraţiei locale este staţia de epurare de la Vinerea, pentru crearea căreia, în anii precedenţi, am încercat să atragem fonduri ministeriale.
Investiţiile continuă şi în zona blocurilor prin programul privind amenajarea parcărilor, despre care am amintit deja.
De investiţii vor avea parte şi instituţiile şcolare, anul acesta în atenţia noastră fiind cele două colegii, pentru care am stabilit lucrările prioritare în acord cu directorii acestor instituţii. La Colegiul Naţional „David Prodan” vor avea loc lucrări de reabilitare termică prin care va fi îmbunătăţit  atât confortul termic, cât şi imaginea exterioară a instituţiei. În ceea ce priveşte Colegiul „I.D. Lăzărescu”, am decis să alocăm fonduri pentru renovarea atelierelor şcolare, cu atât mai mult cu cât avem un protocol încheiat cu Star Transmission Cugir, prin care ne-am angajat să reabilităm aceste ateliere, iar STC să le doteze cu echipamente pentru practica elevilor, în special cu maşini cu comandă numerică.
Vrem să precizăm că odată finalizate problemele de infrastructură, vom pune la punct o strategie de dezvoltare economică pe termen scurt, mediu şi lung care va urmări creşterea atractivităţii  Cugirului, astfel încât tot mai mulţi investitori să dezvolte o afacere în localitatea noastră, iar locurile de muncă să nu mai reprezinte o problemă.
   -Una dintre problemele de care se plâng locuitorii este cea referitoare la câinii vagabonzi. Cum vedeţi rezolvarea acesteia?
-Ştim că una dintre cauzele care produce disconfort tuturor cetăţenilor este reprezentată de câinii fără stăpân. Încercăm anul acesta să reducem numărul lor prin încheierea unui contract cu un adăpost, însă problema nu va dispărea, ci va fi ţinută sub control. Din păcate soluţia o reprezintă crearea unui adăpost pe plan local, investiţie costisitoare pe care nu o putem realiza şi nici susţine ulterior, datorită normelor severe pe care trebuie să le respecte un astfel de centru. Avem de ales între a investi în aceşti patrupezi care ne crează diconfort, sau în sănătatea cetăţenilor, în bursele elevilor, în infrastructura stradală şi şcolară. Am decis că mai importante sunt cele din urmă, astfel că ne vom limita la a ţine sub control problema cânilor fără stăpân, prin măsura pe care o aminteam anterior.
Chiar dacă veniturile de care dispunem nu sunt considerabile, ele vor fi utilizate cu discernământ, astfel încât fiecare sector să beneficieze de resursele necesare funcţionării. Dorim să-i  asigurăm pe cetăţeni că vom încerca să răspundem solicitărilor pe care ni le vor face şi avem convingerea că doar printr-un parteneriat deschis şi onest cu locuitorii vom reuşi să avem o administrare a fondurilor publice în concordanţă cu aşteptările comunităţii.

Nicoleta IDITA-TOMUŢA

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI