Rămâi conectat

Oameni şi locuri

Interviu cu ec. Traian Rusu, primarul localităţii Ighiu

Publicat

în

  – A trecut un an important pentru administraţia locală, un an al investiţiilor derulate nu doar la Ighiu, ci şi în celelalte localităţi, la Şard, Bucerdea Vinoasă, Ighiel şi Ţelna. Care sunt obiectivele care au marcat activitatea primăriei în anul 2011?
– Aşa cum am observat împreună, străbătând satele comunei, într-o scurtă trecere în revistă a investiţiilor din Ighiu, în anul 2011 am reuşit să derulăm investiţii în toate aceste localităţi. Dacă luăm fiecare localitate în parte, la Şard, spre exemplu, s-a lucrat anul trecut la modernizarea a două drumuri, lucrarea urmând să continue în acest an. Pentru derularea investiţiei am găsit două surse de finanţare. Este vorba despre fonduri guvernamentale (HG 577/1996), dar şi de bani europeni, obţinuţi prin PNDR, pe Măsura 3.2.2. Tot anul trecut a fost renovat acoperişul Şcolii generale din Şard şi s-a amenajat un loc de joacă pentru copii dotat cu tobogane, unde cei mici se pot distra în voie. În aceeaşi localitate, mai amintesc două proiecte: alimentarea cu apă şi extinderea reţelei de canalizare. Acum se află în procedură de atribuire, sunt afişate pe SEAP, iar finanţarea va fi asigurată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Aşteptăm licitaţia, care este programată luna viitoare, în 27 martie 2012. De asemenea, aş vrea să amintesc aici Sala de nunţi de la Şard, care va fi modernizată în acest an. Am avut grijă să achiziţionăm materialele necesare în 2011, iar când vremea ne va permite vom începe lucrările la acoperişul Sălii de nunţi. Şi pentru că am amintit de investiţii care vor fi demarate în acest an, nu pot să nu aduc în atenţie un important obiectiv – Monumentul Eroilor de la Şard, care se va ridica în acest an, în memoria celor căzuţi la datorie în cel de-al doilea Război Mondial.
– Am înţeles, din discuţiile pe care le-am avut anul trecut, că pentru Ighiu aveaţi proiecte îndrăzneţe. Aţi reuşit să le implementaţi?
– La Ighiu, se derulează de asemenea importante lucrări, noi am făcut eforturi şi aici şi în toate satele comunei, pentru ca proiectele noastre să devină realitate. Este vorba despre asfaltarea unor drumuri, pe o lungime de aproape 4 km, cu finanţare prin PNDR, pe Măsura 3.2.2. O altă lucrare vizează introducerea gazului metan în cartierul romilor. A fost întocmită documentaţia şi imediat ce vremea se va încălzi vor începe lucrările. Se află în lucru şi un alt proiect, cel de alimentare cu apă a localităţii Ighiu, derulat tot cu finanţare prin PNDR, pe Măsura 3.2.2. Pe agenda primăriei este prevăzută şi înfiinţarea unui centru de zi pentru persoane vârstnice, investiţie care va beneficia de sprijin financiar prin PNDR, tot pe Măsura 3.2.2. Am reuşit să finalizăm anul trecut amenajarea pieţei agroalimentare din Ighiu, o piaţă modernă, dotată cu mese din structură metalică. Mai avem în vedere două investiţii, aflate în faza de proiect, care vizează extinderea reţelei de canalizare şi a celei de alimentare cu apă. La Ighiel, a fost întocmit un proiect pentru introducerea apei potabile în gospodăriile populaţiei şi pentru extinderea reţelei de canalizare. Aş vrea să mai amintesc o investiţie importantă din Ighiel, este vorba despre modernizarea şcolii din localitate, proiect derulat anul trecut cu finanţare din surse proprii, de la bugetul local. La Ţelna, în cursul anului 2011 a fost finanţată modernizarea a două drumuri, DC 70 Ighiu – Ţelna, asfaltat pe o lungime de aproape 4 km şi strada Valea Mică, unde calea rutieră a fost realizată din beton. Tot la Ţelna, s-a extins reţeaua de canalizare pe două străzi, lucrare derulată cu finanţare din surse proprii. Nu pot să nu amintesc aici de modernizarea terenului de sport de la şcoala din Ţelna, în anul 2011, investiţie prin care ne-am dorit să încurajăm copiii să practice sportul, care înseamnă nu doar dezvoltarea lor armonioasă, ci şi sănătate. La Bucerdea Vinoasă, anul trecut s-a modernizat drumul comunal, prin turnare de covor asfaltic, dar şi o altă stradă adiacentă. Vom continua lucrările la reţeaua de alimentare cu apă şi se află în faza de proiect extinderea reţelei de canalizare pe o lungime de 400 m. Din acest an, vom avea supraveghere video în toate localităţile comunei Ighiu, contractul urmând să fie semnat la data de 1 martie. De asemenea, se află în curs de atribuire contractul pentru reabiltarea sistemului de iluminat public din comună. Becurile clasice, mari consumatoare de energie, se vor înlocui cu altele moderne, mult mai economice. Ne mai dorim asfaltarea drumurilor de exploatare agricolă din comună, toate au fost cuprinse în domeniul public şi dacă se va deschide finanţarea pe Măsura 1.2.5. vrem să derulăm o astfel de investiţie. Un proiect important pentru Primăria Ighiu vizează resursele umane – „Întreprinderea socială – o şansă în antreprenoriat”, este derulat prin POSDRU, pe Domeniul Major de Intervenţie 6.1. Valoarea lui este de aproape 500.000 euro, iar în prezent se află în faza de evaluare, având mari şanse de a primi aviz favorabil.
– Pentru că vorbim despre proiectele primăriei, am aflat că derulaţi şi un proiect finanţat de Banca Mondială, în domeniul cadastrului. Despre ce este vorba?
– Se află în curs de derulare Proiectul CESAR, prin care proprietarii celor 19.560 de imobile din comuna noastră vor economisi aproape 1,3 milioane de lei. Cele 12.776 hectare de teren ale comunei sunt măsurate şi înregistrate gratuit în cartea funciară. Trebuie să spun că proiectul este benefic atât statului, cât şi cetăţenilor care vor putea să-şi vândă mai repede proprietatea. Ei îşi pot transforma acest capital inactiv, până nu demult, într-o avuţie care îi va ajuta să obţină mai uşor credite de la bănci şi, de ce nu, să acceseze fonduri europene.
– Discutând cu localnicii, am aflat că le întindeţi o mână de ajutor celor din categoriile defavorizate ale societăţii. În ce constă programul de asistenţă socială pe care îl derulaţi, în comuna Ighiu?
– Ştim că persoanele defavorizate, mai ales cele care beneficiază de prevederile Legii 416, trăiesc din ajutorul social. Ele nu au posibilitatea să-şi întreţină şi să-şi repare locuinţele, să-şi cumpere medicamente sau să se deplaseze la spitalele din ţară, pentru diferite investigaţii şi tratamente. Ţinând seama de toate acestea, am iniţiat o hotărâre de consiliu local, care a primit avizul consilierilor, pentru a sprijini această categorie socială. Am propus acordarea de materiale de construcţii pentru repararea locuinţelor, sprijin financiar în vederea transportului în alte localităţi, pentru investigaţii medicale, a persoanelor bolnave, ajutor pentru procurarea medicamentelor, precum şi fonduri pentru acoperirea, în parte, a pagubelor suferite de proprietarii cărora le mor animalele din gospodării (cabaline, porcine sau ovine). Aceste fonduri se alocă în urma unor anchete sociale, în baza raportului întocmit de inspectorul de la Urbanism şi la propunerea acestuia, ţinând seama de certificatele constatatoare ale medicului veterinar şi de biletele de trimitere de la medicul specialist.
– Am străbătut Cartierul romilor din Ighiu şi trebuie să recunosc că arată cu totul altfel decât suntem obişnuiţi. Cum aţi reuşit ca într-o perioadă scurtă de timp să schimbaţi imaginea zonei?
– Aveţi dreptate, romii au case care pot concura oricând cu cele ale altor locuitori ai comunei. Trebuie să spun, în privinţa acordării de materiale de construcţii, că misiunea Primăriei Ighiu nu se opreşte odată cu distribuirea acestora. Ne continuăm activitatea, urmărind fiecare etapă de execuţie a lucrărilor de consolidare şi reparaţie a locuinţelor. Aşa se explică de ce aici, în comuna Ighiu, romii au ajuns să se mândrească cu case frumoase şi îngrijite.
– Sunteţi cunoscut în comuna Ighiu, şi nu doar aici, ca un iubitor şi susţinător al culturii şi tradiţiilor zonei, aşa că vă propun o incursiune în acest domeniu. Care au fost evenimentele care au marcat anul 2011 şi ce proiecte aveţi pentru 2012?
– Trebuie să recunosc că au fost multe acţiuni derulate pe tărâm cultural, unele devenite deja tradiţionale pentru locuitorii comunei. Tinerele talente din Ighiu s-au remarcat în cadrul concursului Tip Top Mini Top, eveniment care va fi continuat şi în acest an. În luna ianuarie a fost omagiat marele poet Mihai Eminescu, la şcoala generală din Ighiu care-i poartă numele, dar şi la celelalte instituţii de învăţământ din comună şi la Biblioteca Ighiu. Nu am uitat nici de eroii noştri şi am organizat multe evenimente în memoria lor, de Ziua Eroilor. Nu au lipsit, desigur, obişnuitele concerte de colinde, care au loc an de an în comună. Trebuie să amintesc ansamblurile Iezerul Ighiu şi Cununa Şardului, care au evoluat pe scenele mai multor festivaluri din ţară. De asemenea, la biblioteca din Ighiu au avut loc mai multe întâlniri cu scriitorii, dar şi un concurs iubit de copii – „Cel mai bun povestitor”, la care au participat elevii şcolilor din Ţelna şi Ighiel. Copiii au învăţat să picteze pe sticlă, la Cercul micilor iconari, care funcţionează în baza parteneriatului dintre biblioteca din comună şi Muzeul Naţional al Unirii. De asemenea, tot cu sprijinul muzeului, elevii de la şcolile din Ighiel şi Şard au vizitat muzeul, Cetatea din Alba Iulia şi au participat la întâlniri pe teme istorice. Trebuie să mai spun că, anul trecut, am parafat mai multe acorduri de asociere, dintre care amintesc doar câteva – cu SASTIPEN, Tobimar Construct, cu Centrul Cultural Italian Giovanni Morando Visconti şi cu CCIA Alba. Tot anul trecut, în parteneriat cu Fundaţia Frederich Ebert din Germania, s-a înfiinţat Grupul de Iniţiativă Locală (GIL), care are ca obiectiv promovarea democraţiei şi implicarea societăţii civile în activitatea comunităţii. Membrii grupului au luat parte la un marş ecologic, pe strada Principală din Ighiu, iar un alt proiect al GIL este Şcoala părinţilor, destinat familiilor cu copii problemă. În acest an, primăria se va implica în multe acţiuni, nu le voi aminti aici pe toate, ci doar două pe care localnicii le aşteaptă cu emoţie – Fiii satului Şard şi Fiii satului Ţelna.
– De altfel, pe un fiu al comunei, Aurel Constantin, ţăran harnic din Bucerdea Vinoasă, l-am cunoscut la dumneavoastră în birou. Răsfoia cu emoţie o carte. Ce necazuri l-au adus la primărie?
– Nu pot să spun că ar fi vorba de necazuri. Vă rog să-l ascultaţi, o să vă spună chiar el despre ce este vorba: „Ţin în mână cartea „Bucerdea Vinoasă sub vremi”, a părintelui Ioan Bolea şi înv. Maria Bolea. La pagina 209 am şi eu câteva rânduri despre familia mea, în care vorbesc şi despre politica bunului simţ. În octombrie 2009, sloganul a fost folosit de Crin Antonescu în campania electorală. Mulţi mi-au spus că trebuie să fiu mândru că ideea mea a ajuns în campania electorală a liberalilor. Eram mândru dacă acea persoană avea bun simţ şi nu se alia cu Mircea Geoană fără să fie invitat să-l ajute. Aşadar, eu cred că un om slab nu poate conduce un grup de cetăţeni sau o ţară. Acum, au ieşit alături de oameni în stradă, îndemnându-i la destabilizarea ţării, fără să vină cu soluţii concrete pentru aceste timpuri de criză. Eu nu sunt membru al nici unui partid, dar îmi spun părerea ca simplu cetăţean. Acum, opoziţia se află în grevă parlamentară şi mă întreb ce să învăţăm noi de la ei? Să nu mai muncim? Diferenţa dintre noi, oamenii de rând şi ei este foarte mare. Noi trăim din banii noştri, iar ei, nu din ai lor, tot din banii noştri, ai contribuabililor. Parafrazându-l pe Eminescu pot să spun că: „E uşor a ţipa tare/ Când nimic nu ai a spune/Înşirând cuvinte goale/Ce din coadă au să sune!”
Este gândirea ţăranului simplu, care ştie că o comunitate poate să aleagă grâul de neghină şi binele de rău.
– Ştiu că iubiţi sportul şi de când vă aflaţi la conducerea primăriei din Ighiu aţi sprijinit mult acest domeniu. Ajunşi aproape de finalul discuţiei noastre, vă rog să ne spuneţi care au fost cele mai importante acţiuni în care primăria s-a implicat?
– În primăvara anului trecut, ne-am asociat cu Clubul Sportiv Performanţa Alba Iulia, care valorifică potenţialul tinerilor din comună, dar şi baza materială existentă. De altfel, tot anul trecut am reuşit să amenajăm baza sportivă a comunei, ea a fost împrejmuită, s-au achiziţionat loje şi au fost amenajate vestiare. Echipa de fotbal Performanţa Ighiu are o evoluţie foarte bună în Campionatul judeţean de fotbal, Liga a IV-a, la fel şi cea de juniori. Prin urmare, iată că nu am greşit atunci când am hotărât să sprijinim sportul în comuna Ighiu. Acest lucru e confirmat şi de evoluţia mai multor sportivi: *Ana Maria Sturza, campioană naţională la powerlifting, la cadeţi; a participat la numeroase campionate naţionale şi internaţionale, în care s-a remarcat, urcând pe podium; *Larisa Brad (judo), din Ighiu – CSS Alba; *Sebastian Stoica (judo); *Georgiana Ispir (judo). Am amintit aici doar o parte din evenimentele care au marcat evoluţia comunei în anul 2011. Cetăţenii din Ighiu cunosc foarte bine drumul parcurs de comunitate pentru a se apropia tot mai mult de pretenţiile unei aşezări europene. Nu e un drum uşor, dar trebuie să-l parcurgem împreună. Cei care m-au ales au investit încredere, şi-au pus multe speranţe şi nu pot să-i dezamăgesc.
A consemnat
Adriana DURIGĂ


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Oameni şi locuri

Pe 30 iulie, SAGA Festival îl aduce pe Calvin Harris, în premieră în România

Publicat

în

SAGA extinde experiența de festival la mare și prezintă solo show-ul unuia dintre cei mai cunoscuți și iubiți DJi, producători și songwriteri la nivel mondial, Calvin Harris. Artistul vine pentru prima dată în România, în această vară, pentru un show incendiar.

După ce de-a lungul timpului a fost headliner la toate marile festivaluri din lume, Calvin va face încă o dată istorie cu un solo show magnetic pe care-l va susține la SAGA Beach (între plaja La Nueva Cucaracha și plaja Rex), în Mamaia, pe 30 iulie. Accesul se va face începând cu ora 19:00.

DJ-ul scoțian este așteptat în România de foarte mulți fani, care sunt nerăbdători să-l vadă și să-i asculte live muzica, iar acest lucru va fi posibil în numai trei luni. Biletele, la un preț special de 20 euro și într-un număr limitat, vor fi disponibile doar pe 4 mai pentru cei care se înregistrează pe site-ul official al festivalului.. Din 5 mai, pe același website, biletele vor fi disponibile pentru publicul larg.

Elit - Gustul Desăvârșit

*Preț redus cu Summer Pack

Pentru cei care nu vor să rateze solo show-ul Calvin Harris din această vară a fost creat Summer Pack, un pachet special ce conține bilete pentru ambele evenimente la un preț redus: SAGA Festival și Calvin Harris solo show – 129 euro + taxe. Acesta poate fi cumpărat începând de astăzi.

Calvin Harris a ajuns în fruntea topurilor de pe tot globul cu numeroasele sale hituri. Pe 30 iulie, fanii vor asculta live toate aceste piese și un arsenal impresionant de muzică dance ce poartă semnătura celebrului producător și DJ, într-un eveniment unic la malul mării.

Producător, DJ și songwriter, Calvin Harris reprezintă una dintre figurile marcante ale muzicii dance, după ce a reușit să doboare recorduri mondiale și a dominat topurile cu piesele sale. Are peste 35 de miliarde de streamuri audio și video și este unul dintre cei mai urmăriți artiști de pe YouTube. De-a lungul timpului, Calvin a colaborat cu artiști mondiali precum Frank Ocean, Pharrell Williams, Rihanna, The Weeknd, Travis Scott, Dua Lipa și mulți alții. A avut multiple nominalizări muzicale de top și a câștigat premii la MTV VMA, iar în anul 2013 a câștigat premiul Grammy pentru Cel mai bun videoclip, cel al piesei “We Found Love”.

Lucian DANCIU


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Oameni şi locuri

VIDEO | „Chipul lui Decebal” , povestea nespusă a unui simbol național

Publicat

în

„Chipul lui Decebal” este situat pe malul stâncos al Dunării, între localitățile Eșelnița și Dubova, în apropiere de orașul Orșova. Basorelieful îl reprezintă pe Decebal, ultimul rege al Daciei, fiind sculptat într-o stâncă de către sculptorul Florin Cotarcea.

Ideea realizării basoreliefului i-a aparținut lui Iosif Constantin Drăgan, istoric și tracolog împătimit, om de afaceri român, care a și finanțat proiectul, realizarea acestuia costându-l peste un milion de dolari.

Sub capul lui Decebal a fost săpată în stâncă o inscripție în latină: „DECEBALUS REX – DRAGAN FECIT” („Regele Decebal – făcută de Drăgan”).

Elit - Gustul Desăvârșit

Iosif Constantin Drăgan a scris numeroase cărți despre istoria dacilor și a tracilor („Noi, tracii”; „Imperiul Romano-Trac”, „Mileniul imperial al Daciei”), intenționând să construiască în orașul Cluj-Napoca și o copie în mărime naturală a Coloanei lui Traian, proiect care nu s-a mai concretizat.

Prin susținerea modelării acestui chip în munte, Drăgan a dorit să comemoreze, dar să și demonstreze contribuția românilor la formarea culturilor europene, pornind de la premisa că identitatea culturală a românilor poate fi definită în primul rând prin componența sa daco-tracă.

Cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa

În comparație cu sculpturile realizate pe Muntele Rushmore, a căror realizare a durat timp de 14 ani (1927-1941), la acel proiect lucrând peste 300 de sculptori-alpiniști, chipul regelui Decebal s-a desfășurat pe timp de zece ani și 12 persoane au lucrat la realizarea lui.

Chipul lui Decebal este înalt de 55 m și lat de 25 m. Unele dimensiuni fizionomice ale chipului sunt: lungimea ochilor – 4.3 m, lungimea nasului – 7 m, lăţimea nasului – 4 m. La modelarea stâncii fiind folosită o tonă de dinamită.

„Tabula Traiana”

Chiar în fața basoreliefului, dar pe malul sârbesc, se găsește de aproape 2.000 ani o placă memorială antică („Tabula Traiana”), având 4 metri lungime și 1,75 metri înălțime, monument ridicat de adversarul regelui Decebal, împăratul roman Traian, pentru a marca marșul trupelor imperiale romane spre Dacia și a comemora victoriile Imperiului Roman asupra regatului dac în Războiul din 105-106, dar și finalizarea drumului militar roman al lui Traian.

Nu s-au putut folosi nici un fel de utilaje grele

Executarea Chipului lui Decebal s-a desfășurat sub conducerea sculptorului român Florin Cotarcea, ea realizându-se în ciuda pericolului reprezentat de înălțimi, căldură și vipere. Pe pontonul din golful făcut de râul Mraconia, unde se află această cea mai mare sculptură în piatră din Europa, se poate ajunge doar pe apă, cu barca.

Executarea lucrării a început în vara anului 1994, cu defrișarea copacilor care împădureau stânca. Apoi s-a trecut la curățarea rocilor, a stâncilor masive care puneau în pericol viața oamenilor. Nu s-au putut folosi nici un fel de utilaje grele, toate uneltele de lucru fiind transportate cu barca și cu saci de 40-50 de kilograme în spinare.

Lucrările s-au desfășurat în perioada martie-octombrie a fiecărui an.

Legătura cu pontonul a fost asigurată prin două stații de emisie-recepție. De la baza stâncii până la schelă, alpiniștii-sculptori trebuiau să se cațere timp de o jumătate de oră. S-a lucrat în două ture : de la 07:00 la 13:00 și de la 13:00 până la 19:00. Lucrările s-au desfășurat în perioada martie-octombrie a fiecărui an. O operațiune la fel de grea și riscantă a fost cea de manevrare a schelelor.

Uneltele de lucru folosite de către sculptorii-alpiniști au fost cele clasice: ciocanul pneumatic, șpițul și barosul. În perioada de vară, stânca se încingea la soare, făcând condițiile de lucru aproape insuportabile.

Din cauza acestor condiții dificile de lucru au avut loc și câteva accidente. O echipă de cinci persoane care lucra pe schelă a căzut în gol câțiva metri, ca urmare a smulgerii a două pitoane de susținere de pe cablul de susținere montat de jur-împrejurul stâncii.

Din fericire, alpiniștii nu au suferit răni grave. De asemenea, unul dintre alpiniști a fost mușcat de o viperă ascunsă într-un punct de susținere, dar i s-a injectat imediat un ser antiviperin.

Nasul lui Decebal s-a fisurat

Ca urmare a trepidațiilor, dar și a stâncii care începea să se macine, nasul lui Decebal (care avea o înălțime de șapte metri) s-a fisurat și era în pericol să se desprindă și să cadă.

S-a renunțat la acel bloc imens de piatră, o parte mare din nasul lui Decebal fiind dinamitată, pentru mai multă siguranță. Nasul regelui a fost remodelat și întărit cu armătură de fier și ciment.

Florin Cotarcea, sculptorul „Chipului lui Decebal”, a rămas fără drepturile de autor și se află momentan în imposibilitatea de a duce la bun sfârșit lucrarea,  supusă degradării, iar România riscă să rămână fără un simbol național.

Gică Predoni a fost primul om prezent în cadrul lucrării „Chipul lui Decebal”, încă din secunda zero, cu un an înaintea sculptorului, fiind șeful echipei de alpiniști.

La rugămintea ZiarulUnirea.ro acesta a fost de acord să ne răspundă la câteva întrebări :

Cum și în ce fel se dregradeză stânca?

„Calcarul nu e un monolit, stânca e formată din mai multe falii, unele zone sunt foarte friabile, din cauza asta apa și gerul le degradează foarte repede, fisurile de pe statuie trebuie chituite (umplute).”

În cât timp v-ați putea apuca de lucru în vederea finalizării proiectului?

„În câteva luni de zile se poate organiza și pregăti stânca pentru lucru, doar cu o mare parte din alpiniștii care au fost și știu ce au de făcut, cu alții tineri va dura mult mai mult.”

Ce fac ceilalți colegi din echipa de alpiniști? După sistarea lucrărilor la Chipul lui Decebal ce ați făcut?

„Eu lucrez la Geoparcul platoul Mehedinți, o parte din colegi sunt plecați din țară, o parte și-au făcut firme, iar alții sunt angajați în țară.”

Aron Florian Anghel, regizorul documentarului „Visul Românesc” – Povestea statuii „Chipul lui Decebal”,  declară în exclusivitate pentru ZiarulUnirea.ro :

„Cu acest film, speranța mea este ca opinia publică să empatizeze cu povestea lui Florin Cotarcea. Recuperarea drepturilor de autor pentru sculptorul statuii Chipul lui Decebal este doar o formalitate. Florin are toate dovezile de partea lui, atât materiale foto-video cât mai ales sute de martori pe parcursul a peste 10 ani. Din păcate sistemul juridic din România se mișcă foarte greu și uneori trec ani de zile până la soluționarea unei cauze foarte simple. ”  – Florian Aron Anghel


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Oameni şi locuri

FOTO: Gheorghe Vlad, din Loman, un cioban de nota zece

Publicat

în

Am să vă citez la început din opera marelui Mihail Sadoveanu, care și-a petrecut o bună parte din viață aici, pe Valea Frumoasei, și care a compus capodopera ”Baltagul”.

Domnul Dumnezeu, după a alcătuit lumea, a pus rânduială și a pus fiecărui neam câte un semn: pe țigan l-a învățat să cânte, neamțului i-a dat șurubul, dintre jidovi l-a chemat pe Moise, zicându-i tu să faci o lege și să-l răstigniți pe Fiul Meu. Printre alții, i-a chemat și pe români, dar ei au întârziat. Domnul Dumnezeu s-a uitat cu milă la ei și i-a întrebat: ”Voi, necăjiților, de ce ați întârziat?”. ”Am întârziat Prea Slăvite că suntem cu oile și asinii. Umblăm domol, că sunt poteci rele, cu prăpăstii. Așa ostenim zi și noapte”. Dumnezeu le-a spus atunci: ”Ați venit prea târziu și n-am ce să vă mai dau, rămâneți cu ce aveți!”. Deci, din vremuri legendare, oamenii de la munte s-au ocupat cu creșterea oilor. Una dintre zonele în care oamenii au această îndeletnicire este zona Lomanului, propice creșterii oilor, datorită conformației geografice. Și în perioada comuniștilor oamenii de aici au continuat să crească oi, mai puține, ce-i drept, din cauza cotelor obligatorii pe care oamenii trebuiau să le dea la stat. Deși, cu timpul, Lomanul s-a depopulat, cei care au rămas au început să aibă o mai bună situație materială, în primul rând datorită subvențiilor primite de la stat și UE și, în al doilea rând, datorită creșterii numărului de capete de animale.

Ciobanul despre care vă povestesc azi este Gheorghe Vlad iar turma de oi o ține în cătunul Tonea. Este căsătorit, are trei copii și în gospodăria sa mai locuiește unchiul său. A terminat școala gimnazială în Loman. Subsemnatul, pe vremea aceea fiind administrator la această școală, îmi mai aminestc ce copil liniștit era, cu comportare bună. Încă de mic avea stăruință în a-și face propria lui gospodărie. Acum, pe lângă oile, vacile și restul animalelor din gospodărie, mai are în Loman o casă foarte frumoasă, o grădină. Asta pentru că a fost descătușat de concepția fostului regim comunist, care limita numărul de capete de animale din gospodăriile oamenilor, la 50 de ovine, deoarece, dacă aveai peste 100 de oi erai catalogat ”chiabur”.

Elit - Gustul Desăvârșit

Este adevărat că populația din satele din zona subalpină s-a redus, dar acele familii care au rămas, cărora le place zootehnia, au progresat foarte mult. La aceasta au contribuit subvețiile de la stat și UE. Din punct de vedere a confortului, a accesului la apă, curent electric, televiziune, aproape au dispărut diferențele dintre sat și oraș.

Familia ciobanului nostru, Gheorghe Vlad, locuiește în gospodărie cu unchiul lui, Filip Vlad, care îi ajută la treburi, deoarece aici este mult de muncă, la aproape 200 de capete de oi.  Mai are aproape 20 de bovine, un autoturism 4X4, un banzic pentru folosință proprie. Locuința sa este aproape de Valea Recii unde are și aproape 10 hectare de fânaț.

Pe lângă toate acestea, Gheorghe Vlad, a învățat și zidăria, ridicându-și cu brațele sale o casă mândră. A cumpărat materialul: cărămida, piatra de fundație, a plătit transportul nisipului, cărămida, cimentul și materialul pentru dulgherie iar manopera a făcut-o personal, ca un meșter, ajutat de copii.  În Loman, ca peste tot, s-a construit foarte mult, dar nu de către ciobani, ci cu meșteri aduși din alte părți. Deși au trecut 30 de ani de la revoluția din 1989, nu pot să contest că s-au realizat multe chestiuni pozitive. Dar mai sunt și multe de rezolvat în zona de munte aparținând comunei Săsciori. În Muntele Puru, ce aparține de satul Căpâlna, a fost ridicată o stână model, a fost reparată stâna din Dușel, și este terminată stâna din Bile. S-a construit tranaslpina, dar șoseaua nu trece pe la toate stânile și, deși ciobanii au mașini 4X4, nu pot ajunge chiar peste tot cu ele.

Românii noștri de aici, ciobanii, încearcă întotdeauna sentimente de respect și justificată mândrie pentru imensul rol pe care munții l-au jucat în istoria și cultura poporului nostru. Se mândresc cu vrednicia și bărbăția așezată aici, cu rădăcinile adând înfipte în istorie, cu semeția și frumusețea piscurilor, cu poienile și livezile roditoare care le dau hrană și viață.

Și Gheorghe Vlad s-a născut într-o familie mai modestă, în munți.  Dar au avut la bază principala resursă de bogăție pentru oamenii harnici: pământul. Ajuns la vârsta majoratului, Gheorghe și-a cumpărat propriile unelte mecanizate cu care să lucreze pământul: cositoare mecanică, drujbă, mijloace de transport și… la treabă! A demonstrat că nu a fost important cum a venit pe lume ci este important ce a făcut el pe această lume.

Deoarece am considerat că este extrem de important să-i apreciem și pe oamenii de la munte, harnici și truditori, v-am scris dumneavoastră, Ziarului Unirea, povestea unui cioban deosebit din Loman, Gheorghe Vlad. Vă asigur că în zonă sunt foarte mulți asemenea lui, harnici și cu dragoste de familie și gospodărie.

Meftodie Stănuș, Loman


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare