Rămâi conectat

Oameni şi locuri

Interviu cu dl. Marin Petruse, primarul localităţii Pianu

Publicat

în

Comuna Pianu se modernizează printr-o salbă de proiecte edilitare
În ultimii ani, comuna Pianu şi-a adăugat la zestrea sa istorică importante obiective social-economice şi turistice, devenind astfel, pas cu pas, un nou pol de dezvoltare pe harta judeţului Alba. Toate acestea nu ar fi fost posibile fără efortul comunităţii locale, al  Primăriei şi Consiliului Local, personal al primarului Marin Petruse, care s-a preocupat în permanenţă pentru a elabora şi promova noi proiecte şi de a atrage astfel importante fonduri guvernamentale şi europene la nivelul localităţii. Zilele trecute ne-am deplasat din nou în comuna Pianu, unde am stat de vorbă cu dl. primar, îndeosebi cu privire la preocupările actuale privind continuarea programului de dezvoltare şi modernizare a comunei. Iată în continuare dialogul pe care l-am avut cu domnia sa.
   – Domnule primar, am înţeles că sunteţi în faza implementării a câtorva noi şi importante proiecte edilitare, care vor schimba mult în bine viaţa locuitorilor comunei.  Despre ce proiecte este vorba?
– Este vorba de un număr de trei proiecte depuse pe FEADR (Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală) începând cu anul 2009, toate trei câştigate şi aflate în curs de implementare. Astfel, pe Măsura 322 am depus şi câştigat un important proiect intitulat „Îmbunătăţirea infrastructurii fizice de bază şi accesul la servicii a populaţiei din comuna Pianu”. Practic, este vorba de un proiect ce include aducţiunea de apă pe o lungime de aproape 12 kilometri, lucrări de distribuţie apă potabilă în localitatea Pianu de Jos şi de canalizare pe o lungime de circa 4 kilometri, asfaltări de străzi în Pianu de Jos şi în Pianu de Sus pe o lungime de apropape 9 kilometri, un Centru de zi cu  săli multifuncţionale şi bucătărie pentru copiii din satul Strungari şi dotări cu mobilier, instalaţii de sonorizare şi lumină pentru Căminul Cultural Pianu de Jos. Valoarea proiectului este de 2,5 milioane de euro, finanţat sută la sută din fonduri europene. Consiliul Local Pianu trebuie să participe în prima etapă doar cu contravaloarea TVA, a cheltuielilor neeligibile şi a comisioanelor către Fondul de Garantare. Deşi contractul de finanţare a fost semnat în decembrie 2010, procedura de achiziţie ne-a întârziat, astfel că, contractele au fost semnate doar la începutul lunii februarie a.c., urmând ca imediat ce vremea va permite, cel mai probabil imediat după 1 martie,  să începem punerea în operă a a lucrărilor.
Un al doilea proiect de finanţare pe care l-am câştigat, tot pe FEADR, dar pe Măsura 125B, se referă la „Modernizare drumuri forestiere în comuna Pianu”. Valoarea acestuia este de 1,5 milioane de euro, iar contribuţia noastră constă la fel ca şi cea amintită la proiectul pe Măsura 322. Practic, prin acest proiect drumul de pe Valea Leii, care asigură accesul către mănăstirea Afteia, precum şi drumurile forestiere Valea Hotarului şi Măcui vor fi modernizate pe o lungime de  aproximativ 7 kilometri, asigurând accesul  către un bazin forestier proprietatea comunei Pianu în suprafaţă de peste 2000 de hectare, cât şi către localităţile din comuna învecinată, Săliştea. Cu această ocazie vor fi efectuate şi lucrări de corectare de torenţi, ziduri de sprijin, amenajări de poduri şi podeţe, precum şi şanţuri laterale.
În fine, cel de-al treilea proiect este pe Măsura 313, intitulat „Promovarea activităţilor turistice pentru zona omogenă Pianu-Săliştea-Şugag, judeţul Alba. Prin acest proiect aici vom amenaja un Centru de informare şi orientare turistică la Pianu de Jos care va fi util pentru promovarea turismului în zona amintită. Proiectul este în valoare de 200.000 de euro şi se referă la construcţia propriu-zisă a clădirii unde îşi va avea sediul centrul respectiv, elaborarea de pliante, hărţi, panouri de afişaj, marcări turistice cât şi asigurarea de personal de specialitate pentru obiectivul de  pe raza celor trei comune. La proiectele de pe măsurile 125 şi 313 contractele de execuţie au fost semnate deja, iar lucrările vor demara începând cu luna martie. De menţionat faptul că pentru toate cele trei proiecte, în urma selecţiilor de oferte primite, contractele au ca termen de finalizare foarte scurte, respectiv  8 luni pentru cel de pe Măsura 322, 2 luni pentru cel de pe Măsura 125 şi 4 luni pentru cel de pe Măsura 313.
    – În afara acestora, mai aveţi şi alte proiecte în derulare?
-Tot în această perioadă are loc selecţia de oferte pentru lucrarea „Captare, aducţiune, înmagazinare şi aducţiune apă” pentru localitatea Strungari şi Pianu de Sus. În acest proiect practic vom amenaja o captare pe pârâul numit Valea Leii, într-un loc unde o cetăţeancă din localitatea Tonea, cu suflet mare, a donat terenul comunei Pianu pentru a amenaja drenul. În localitatea Strungari, în amonte de terenul de fotbal, vor fi construite două bazine de câte 200.000 de litri fiecare, cu rol de stocare a apei. Tot în acea zonă va fi construită şi staţia de filtrare. De importanţă pentru cele două sate este faptul că, din punctele amintite, apa va curge gravitaţional, nefiind necesare cheltuieli cu pomparea acesteia. Altfel spus, nu va fi nevoie de o instalaţie energofagă. Tot în privinţa investiţiilor, în ceea ce priveşte apa şi canalizarea pentru satul Purcăreţi am făcut în anul anterior o captare în locul numit Mănăila, tot pe sistemul de drenuri, o aducţiune pe o lungime de 6 kilometri, prin care apa vine gravitaţional până într-un bazin de 50.000 de litri în Purcăreţi. La ora actuală aproximativ  80 la sută din reţeaua de distribuţie în lungime de 8,5 kilometri din satul Purcăreţi este finalizată, urmând ca în cursul lunilor martie-aprilie să finalizăm şi această lucrare. Pentru satul Pianu de Sus lucrăm la proiectul tehnic pentru apă şi canalizare, precum şi staţie de epurare. Având în vedere faptul că străzile din Pianu de Sus vor fi asfaltate în proporţie de peste 90 la sută, intenţionăm ca reţeaua de distribuţie şi de canalizare să fie proiectată pe ambele laturi ale străzilor, urmând ca trotuarele să fie amenajate de către Consiliul local, asta şi pentru a avea un aspect unitar, o imagine frumoasă pentru comună. De asemenea, la Pianu de Jos se lucrează la proiectul tehnic pentru etapa a doua a reţelei de apă şi canalizare. Practic, dorinţa mea este ca să continuăm proiectul pe Măsura 322 cu unele sume din resurse proprii până când toţi cetăţenii vor beneficia de aceste servicii. Este vorba aici de strada Crişan şi o parte din strada Horea.
   – Sunteţi, din câte ştim, în exercitarea celui de-al treilea mandat în fruntea comunei Pianu şi poate şi cel mai greu deoarece s-a derulat în condiţii de puternică criză economico-financiară la nivelul ţării şi chiar a întregii lumi. Apropo, cum s-a resimţit criza  la dumneavoastră?
– Cu toate că ţara a traversat în aceşti ultimi ani o criză  economică puternică, la nivelul comunei Pianu aş putea spune că aceasta s-a resimţit mai puţin. În mod deosebit au resimţit-o doar salariaţii bugetari ce lucrează în domeniul administraţiei locale şi al şcolilor de pe raza comunei. În rest comuna noastră a avut parte în toţi aceşti ani de o dezvoltare puternică şi continuă. Investiţiile, dacă este să le reamintesc încă de la primul mandat şi până în prezent, au fost, fără falsă modestie, nemaiîntâlnite. Şi vă exemplific în acest sens cele mai importante: lregularizarea râului Pianu – un proiect de circa 4 milioane de euro  prin care s-au făcut lucrări de regularizare pe o lungime de 8 kilometri, din care ultimul tronson de un kilometru a fost finalizat în noiembrie anul trecut în Pianu de Jos. În continuare reprezentanţii Apelor Române au o activitate permanentă pentru susţinerea investiţiei până la final; lamenajarea stânii ecologice în locul numit Margini, unde pentru prima dată în România un punct de prelucrare tradiţională a laptelui poate folosi  ca sursă de energie pe cea produsă într-un sistem combinat de turbină  eoliană + panouri fotovoltaice; lasfaltarea a 2,5 kilometri din DC Strungari-Purcăreţi, lucrare care va continua şi în anul 2012 pe o lungime de 1,8 kilometri, respectiv până în centrul satului Strungari; lmodernizarea Bibliotecii comunale şi dotarea cu computere, în cadrul unui proiect numit „Biblionet”; lrepararea şi modernizarea celor 5 cămine culturale de pe raza comunei. Două dintre ele, cele din Pianu de Jos şi Pianu de Sus au instalaţii frigorifice de mare capacitate, iar la unele dintre ele lucrările continuă şi în acest an. Astfel, acestea sunt puse deja la dispoziţia  cetăţenilor comunei pentru a-şi putea organiza în cele mai bune condiţii toate tipurile de evenimente importante din viaţă şi familiale (nunţi, botezuri, zile onomastice etc.); lşcolile de pe raza comunei au fost supuse unui amplu  program de modernizare, astfel că marea majoritate dispun actualmente de instalaţii moderne de încălzire şi apă, centre de documentare şi informare, calculatoare, iar internatul de la Strungari găzduieşte în condiţii decente copii din satele Purcăreţi şi Plaiuri; lîn cursul anului trecut am reuşit să construim, în baza unui proiect de finanţare al Companiei Naţionale de Investiţii (CNI), o frumoasă şi modernă sală de sport la Pianu de Sus, dotată cu vestiare, grupuri sociale şi duşuri precum şi cu tot echipamentul necesar desfăşurării activităţilor sportive. Aceasta se află deja la dispoziţia şcolior pentru desfăşurarea orelor de educaţie fizică şi a altor întreceri sportive şcolare, precum şi la dispoziţia celorlalţi tineri din comună. Şi dacă tot suntem la capitolul sportului, mai amintesc faptul că am reuşit să împrejmuim şi terenul de fotbal de la Pianu de Jos, unde am construit şi un vestiar pentru echipele de fotbal, iar în luna martie acest teren va fi dotat cu un sistem de iluminat de tip nocturnă. Echipa de fotbal a comunei este înscrisă şi joacă în campionatul judeţean, bucurându-se de un sprijin constant din partea administraţiei locale; lTârgul de animale şi de mărfuri de pe raza comunei, înfiinţat încă din primul mandat, este dotat cu toate cele necesare funcţionării şi autorizării sanitar-veterinare, şi constituie un real prilej de bucurie pentru cetăţenii comunei şi localităţile limitrofe deoarece pot să-şi comercializeze animalele şi produsele agricole la ei acasă; lOcolul Silvic Valea Pianului,  pe care am reuşit să-l înfiinţăm printre primele din ţară ca şi Regie Autonomă în subordinea Consiliului Local, s-a extins ca arie de administrare. Actualmente are în administrare suprafeţe de pădure inclusiv din zona Blajului, de pe Valea Sebeşului şi Valea Ampoiului, gestionând în prezent o suprafaţă totală de peste 9.400 de hectare de pădure. Şi în cadrul acestuia am reuşit dotarea cu utilaje (buldozer, buldoexcavator, tractoare, TAF,camion etc.), care deserveşte, cu costuri minime, cetăţenii şi instituţiile de pe raza comunei; lam achiziţionat şi un teren în satul Strungari pentru extinderea în perspectivă a căminului cultural din localitate şi amenajarea unor parcări în centrul satului, la şcoală, la dispensar şi la cămin cultural; lnu în ultimul rând au fost reparate mai multe drumuri comunale şi străzi, între care aş aminti Prăvala (Pianu de Jos), Hudiţa lui Maştei, drumul spre Recea şi totodată  au fost efectuate lucrări de întreţinere a păşunilor pe suprafeţe de aproape 2000 de hectare; lmodernizarea iluminatului stradal la standarde europene, prin trecerea pe lămpi cu vapori de sodiu, care au redus simţitor cheltuielile cu iluminatul public la nivelul comunei.
 – Este într-adevăr de-a dreptul impresionantă lista obiectivelor de investiţii realizate în ultimii ani în comuna dumneavoastră. În aceste condiţii v-aş întreba cum staţi actualmente cu resursele financiare la nivelul bugetului local propriu?
-Din punct de vedere financiar începe să se contureze un fel de independenţă a administraţiei locale a comunei. Asta deoarece am reuşit  să  atragem  importanţi investitori privaţi pe raza localităţii noastre. Aş aminti în acest sens firmele „Gălbenel” din Pianu de Jos (fermă de găini ouătoare), „Agrostea”- fermă de vaci cu lapte, o fabrică de confecţii încălţăminte, un atelier de debitare şi prelucrare material lemnos, o fabrică de mobilă în Pianu de Jos, precum şi alte investiţii în perspectivă pentru care au fost deja emise certificate de urbanism sau chiar autorizaţii de construire. Totodată am demarat lucrările de construire a celui mai mare parc fotovoltaic din Transilvania, în suprafaţă de 10 hectare. Este vorba de SIT Industrie Sebeş, investiţie  ce va produce energie nepoluantă (verde) care va fi transportată şi vândută prin reţeaua naţională.  Toate aceste investiţii şi altele nemenţionate aduc şi vor aduce venituri considerabile la bugetul local, astfel încât comuna să se poată administra din fonduri proprii în cele mai bune condiţii. Şi nu în ultimul rând, prin aceste investiţii preconizăm crearea de noi locuri de muncă pentru mulţi dintre cetăţenii (tinerii) comunei.
    -Agricultura este de asemenea una dintre principalele îndeletniciri ale pienarilor. Ce ne puteţi spune în acest sens?
– Într-adevăr, comuna noastră dispune  de suprafeţe întinse de terenuri  dintre cele mai bune. Pot să vă spun că din  cele peste 2500 de hectare de teren arabil, aproape în totalitate acestea sunt lucrate şi cultivate, astfel că şi acestea aduc venituri importante pentru proprietari, dar şi pentru cele 4 asociaţii care au luat suprafeţe mai mari în arendă pe raza localităţii noastre.
    -Ar mai fi ceva  de spus  legat de dezvoltarea  comunei Pianu?
–  Aş concluziona doar în următorul fel: comuna Pianu este deja printre cele mai dezvoltate localităţi rurale din judeţul Alba. Spuneţi-mi câte dintre acestea se pot mândri cu un patrimoniu local format din 5 biserici, 5 cămine culturale, 7 şcoli, 2 mănăstiri, cel mai mare şi mai frumos teren de golf din ţară ce se întinde pe 70 de hectare (terenul „Paul Tomiţa”), cabinete medicale, cabinet stomatologic, complex servicii sociale, mai multe ferme agricole, fabrici de mobilă şi confecţii, ateliere etc? Dacă o să finalizăm şi lucrările de introducere a apei potabile şi canalizării, precum şi de asfaltare a străzilor eu zic că avem tot ceea ce este necesar pentru o comună cu o viaţă social-economică  şi spirituală dintre cele mai active.
 – Acum, că suntem la finalul interviului nostru,  am dori să vă mai întrebăm un lucru. Se apropie cu paşi repezi alegerile locale. Ce le transmiteţi în acest sens pienarilor?
– Le transmit să aibă deplină încredere că, cu sprijinul lor îmi voi finaliza în bune condiţiuni toate proiectele începute şi vom aşeza astfel comuna Pianu acolo unde îi este locul – între cele mai frumoase comune din ţară.
 -Vă dorim mult succes în realizarea a tot ceea ce v-aţi propus.
Tinu MATEŞ
Alexandra MATEŞ

 


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Oameni şi locuri

Pe 30 iulie, SAGA Festival îl aduce pe Calvin Harris, în premieră în România

Publicat

în

SAGA extinde experiența de festival la mare și prezintă solo show-ul unuia dintre cei mai cunoscuți și iubiți DJi, producători și songwriteri la nivel mondial, Calvin Harris. Artistul vine pentru prima dată în România, în această vară, pentru un show incendiar.

După ce de-a lungul timpului a fost headliner la toate marile festivaluri din lume, Calvin va face încă o dată istorie cu un solo show magnetic pe care-l va susține la SAGA Beach (între plaja La Nueva Cucaracha și plaja Rex), în Mamaia, pe 30 iulie. Accesul se va face începând cu ora 19:00.

DJ-ul scoțian este așteptat în România de foarte mulți fani, care sunt nerăbdători să-l vadă și să-i asculte live muzica, iar acest lucru va fi posibil în numai trei luni. Biletele, la un preț special de 20 euro și într-un număr limitat, vor fi disponibile doar pe 4 mai pentru cei care se înregistrează pe site-ul official al festivalului.. Din 5 mai, pe același website, biletele vor fi disponibile pentru publicul larg.

Elit - Gustul Desăvârșit

*Preț redus cu Summer Pack

Pentru cei care nu vor să rateze solo show-ul Calvin Harris din această vară a fost creat Summer Pack, un pachet special ce conține bilete pentru ambele evenimente la un preț redus: SAGA Festival și Calvin Harris solo show – 129 euro + taxe. Acesta poate fi cumpărat începând de astăzi.

Calvin Harris a ajuns în fruntea topurilor de pe tot globul cu numeroasele sale hituri. Pe 30 iulie, fanii vor asculta live toate aceste piese și un arsenal impresionant de muzică dance ce poartă semnătura celebrului producător și DJ, într-un eveniment unic la malul mării.

Producător, DJ și songwriter, Calvin Harris reprezintă una dintre figurile marcante ale muzicii dance, după ce a reușit să doboare recorduri mondiale și a dominat topurile cu piesele sale. Are peste 35 de miliarde de streamuri audio și video și este unul dintre cei mai urmăriți artiști de pe YouTube. De-a lungul timpului, Calvin a colaborat cu artiști mondiali precum Frank Ocean, Pharrell Williams, Rihanna, The Weeknd, Travis Scott, Dua Lipa și mulți alții. A avut multiple nominalizări muzicale de top și a câștigat premii la MTV VMA, iar în anul 2013 a câștigat premiul Grammy pentru Cel mai bun videoclip, cel al piesei “We Found Love”.

Lucian DANCIU


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Oameni şi locuri

VIDEO | „Chipul lui Decebal” , povestea nespusă a unui simbol național

Publicat

în

„Chipul lui Decebal” este situat pe malul stâncos al Dunării, între localitățile Eșelnița și Dubova, în apropiere de orașul Orșova. Basorelieful îl reprezintă pe Decebal, ultimul rege al Daciei, fiind sculptat într-o stâncă de către sculptorul Florin Cotarcea.

Ideea realizării basoreliefului i-a aparținut lui Iosif Constantin Drăgan, istoric și tracolog împătimit, om de afaceri român, care a și finanțat proiectul, realizarea acestuia costându-l peste un milion de dolari.

Sub capul lui Decebal a fost săpată în stâncă o inscripție în latină: „DECEBALUS REX – DRAGAN FECIT” („Regele Decebal – făcută de Drăgan”).

Elit - Gustul Desăvârșit

Iosif Constantin Drăgan a scris numeroase cărți despre istoria dacilor și a tracilor („Noi, tracii”; „Imperiul Romano-Trac”, „Mileniul imperial al Daciei”), intenționând să construiască în orașul Cluj-Napoca și o copie în mărime naturală a Coloanei lui Traian, proiect care nu s-a mai concretizat.

Prin susținerea modelării acestui chip în munte, Drăgan a dorit să comemoreze, dar să și demonstreze contribuția românilor la formarea culturilor europene, pornind de la premisa că identitatea culturală a românilor poate fi definită în primul rând prin componența sa daco-tracă.

Cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa

În comparație cu sculpturile realizate pe Muntele Rushmore, a căror realizare a durat timp de 14 ani (1927-1941), la acel proiect lucrând peste 300 de sculptori-alpiniști, chipul regelui Decebal s-a desfășurat pe timp de zece ani și 12 persoane au lucrat la realizarea lui.

Chipul lui Decebal este înalt de 55 m și lat de 25 m. Unele dimensiuni fizionomice ale chipului sunt: lungimea ochilor – 4.3 m, lungimea nasului – 7 m, lăţimea nasului – 4 m. La modelarea stâncii fiind folosită o tonă de dinamită.

„Tabula Traiana”

Chiar în fața basoreliefului, dar pe malul sârbesc, se găsește de aproape 2.000 ani o placă memorială antică („Tabula Traiana”), având 4 metri lungime și 1,75 metri înălțime, monument ridicat de adversarul regelui Decebal, împăratul roman Traian, pentru a marca marșul trupelor imperiale romane spre Dacia și a comemora victoriile Imperiului Roman asupra regatului dac în Războiul din 105-106, dar și finalizarea drumului militar roman al lui Traian.

Nu s-au putut folosi nici un fel de utilaje grele

Executarea Chipului lui Decebal s-a desfășurat sub conducerea sculptorului român Florin Cotarcea, ea realizându-se în ciuda pericolului reprezentat de înălțimi, căldură și vipere. Pe pontonul din golful făcut de râul Mraconia, unde se află această cea mai mare sculptură în piatră din Europa, se poate ajunge doar pe apă, cu barca.

Executarea lucrării a început în vara anului 1994, cu defrișarea copacilor care împădureau stânca. Apoi s-a trecut la curățarea rocilor, a stâncilor masive care puneau în pericol viața oamenilor. Nu s-au putut folosi nici un fel de utilaje grele, toate uneltele de lucru fiind transportate cu barca și cu saci de 40-50 de kilograme în spinare.

Lucrările s-au desfășurat în perioada martie-octombrie a fiecărui an.

Legătura cu pontonul a fost asigurată prin două stații de emisie-recepție. De la baza stâncii până la schelă, alpiniștii-sculptori trebuiau să se cațere timp de o jumătate de oră. S-a lucrat în două ture : de la 07:00 la 13:00 și de la 13:00 până la 19:00. Lucrările s-au desfășurat în perioada martie-octombrie a fiecărui an. O operațiune la fel de grea și riscantă a fost cea de manevrare a schelelor.

Uneltele de lucru folosite de către sculptorii-alpiniști au fost cele clasice: ciocanul pneumatic, șpițul și barosul. În perioada de vară, stânca se încingea la soare, făcând condițiile de lucru aproape insuportabile.

Din cauza acestor condiții dificile de lucru au avut loc și câteva accidente. O echipă de cinci persoane care lucra pe schelă a căzut în gol câțiva metri, ca urmare a smulgerii a două pitoane de susținere de pe cablul de susținere montat de jur-împrejurul stâncii.

Din fericire, alpiniștii nu au suferit răni grave. De asemenea, unul dintre alpiniști a fost mușcat de o viperă ascunsă într-un punct de susținere, dar i s-a injectat imediat un ser antiviperin.

Nasul lui Decebal s-a fisurat

Ca urmare a trepidațiilor, dar și a stâncii care începea să se macine, nasul lui Decebal (care avea o înălțime de șapte metri) s-a fisurat și era în pericol să se desprindă și să cadă.

S-a renunțat la acel bloc imens de piatră, o parte mare din nasul lui Decebal fiind dinamitată, pentru mai multă siguranță. Nasul regelui a fost remodelat și întărit cu armătură de fier și ciment.

Florin Cotarcea, sculptorul „Chipului lui Decebal”, a rămas fără drepturile de autor și se află momentan în imposibilitatea de a duce la bun sfârșit lucrarea,  supusă degradării, iar România riscă să rămână fără un simbol național.

Gică Predoni a fost primul om prezent în cadrul lucrării „Chipul lui Decebal”, încă din secunda zero, cu un an înaintea sculptorului, fiind șeful echipei de alpiniști.

La rugămintea ZiarulUnirea.ro acesta a fost de acord să ne răspundă la câteva întrebări :

Cum și în ce fel se dregradeză stânca?

„Calcarul nu e un monolit, stânca e formată din mai multe falii, unele zone sunt foarte friabile, din cauza asta apa și gerul le degradează foarte repede, fisurile de pe statuie trebuie chituite (umplute).”

În cât timp v-ați putea apuca de lucru în vederea finalizării proiectului?

„În câteva luni de zile se poate organiza și pregăti stânca pentru lucru, doar cu o mare parte din alpiniștii care au fost și știu ce au de făcut, cu alții tineri va dura mult mai mult.”

Ce fac ceilalți colegi din echipa de alpiniști? După sistarea lucrărilor la Chipul lui Decebal ce ați făcut?

„Eu lucrez la Geoparcul platoul Mehedinți, o parte din colegi sunt plecați din țară, o parte și-au făcut firme, iar alții sunt angajați în țară.”

Aron Florian Anghel, regizorul documentarului „Visul Românesc” – Povestea statuii „Chipul lui Decebal”,  declară în exclusivitate pentru ZiarulUnirea.ro :

„Cu acest film, speranța mea este ca opinia publică să empatizeze cu povestea lui Florin Cotarcea. Recuperarea drepturilor de autor pentru sculptorul statuii Chipul lui Decebal este doar o formalitate. Florin are toate dovezile de partea lui, atât materiale foto-video cât mai ales sute de martori pe parcursul a peste 10 ani. Din păcate sistemul juridic din România se mișcă foarte greu și uneori trec ani de zile până la soluționarea unei cauze foarte simple. ”  – Florian Aron Anghel


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Oameni şi locuri

FOTO: Gheorghe Vlad, din Loman, un cioban de nota zece

Publicat

în

Am să vă citez la început din opera marelui Mihail Sadoveanu, care și-a petrecut o bună parte din viață aici, pe Valea Frumoasei, și care a compus capodopera ”Baltagul”.

Domnul Dumnezeu, după a alcătuit lumea, a pus rânduială și a pus fiecărui neam câte un semn: pe țigan l-a învățat să cânte, neamțului i-a dat șurubul, dintre jidovi l-a chemat pe Moise, zicându-i tu să faci o lege și să-l răstigniți pe Fiul Meu. Printre alții, i-a chemat și pe români, dar ei au întârziat. Domnul Dumnezeu s-a uitat cu milă la ei și i-a întrebat: ”Voi, necăjiților, de ce ați întârziat?”. ”Am întârziat Prea Slăvite că suntem cu oile și asinii. Umblăm domol, că sunt poteci rele, cu prăpăstii. Așa ostenim zi și noapte”. Dumnezeu le-a spus atunci: ”Ați venit prea târziu și n-am ce să vă mai dau, rămâneți cu ce aveți!”. Deci, din vremuri legendare, oamenii de la munte s-au ocupat cu creșterea oilor. Una dintre zonele în care oamenii au această îndeletnicire este zona Lomanului, propice creșterii oilor, datorită conformației geografice. Și în perioada comuniștilor oamenii de aici au continuat să crească oi, mai puține, ce-i drept, din cauza cotelor obligatorii pe care oamenii trebuiau să le dea la stat. Deși, cu timpul, Lomanul s-a depopulat, cei care au rămas au început să aibă o mai bună situație materială, în primul rând datorită subvențiilor primite de la stat și UE și, în al doilea rând, datorită creșterii numărului de capete de animale.

Ciobanul despre care vă povestesc azi este Gheorghe Vlad iar turma de oi o ține în cătunul Tonea. Este căsătorit, are trei copii și în gospodăria sa mai locuiește unchiul său. A terminat școala gimnazială în Loman. Subsemnatul, pe vremea aceea fiind administrator la această școală, îmi mai aminestc ce copil liniștit era, cu comportare bună. Încă de mic avea stăruință în a-și face propria lui gospodărie. Acum, pe lângă oile, vacile și restul animalelor din gospodărie, mai are în Loman o casă foarte frumoasă, o grădină. Asta pentru că a fost descătușat de concepția fostului regim comunist, care limita numărul de capete de animale din gospodăriile oamenilor, la 50 de ovine, deoarece, dacă aveai peste 100 de oi erai catalogat ”chiabur”.

Elit - Gustul Desăvârșit

Este adevărat că populația din satele din zona subalpină s-a redus, dar acele familii care au rămas, cărora le place zootehnia, au progresat foarte mult. La aceasta au contribuit subvețiile de la stat și UE. Din punct de vedere a confortului, a accesului la apă, curent electric, televiziune, aproape au dispărut diferențele dintre sat și oraș.

Familia ciobanului nostru, Gheorghe Vlad, locuiește în gospodărie cu unchiul lui, Filip Vlad, care îi ajută la treburi, deoarece aici este mult de muncă, la aproape 200 de capete de oi.  Mai are aproape 20 de bovine, un autoturism 4X4, un banzic pentru folosință proprie. Locuința sa este aproape de Valea Recii unde are și aproape 10 hectare de fânaț.

Pe lângă toate acestea, Gheorghe Vlad, a învățat și zidăria, ridicându-și cu brațele sale o casă mândră. A cumpărat materialul: cărămida, piatra de fundație, a plătit transportul nisipului, cărămida, cimentul și materialul pentru dulgherie iar manopera a făcut-o personal, ca un meșter, ajutat de copii.  În Loman, ca peste tot, s-a construit foarte mult, dar nu de către ciobani, ci cu meșteri aduși din alte părți. Deși au trecut 30 de ani de la revoluția din 1989, nu pot să contest că s-au realizat multe chestiuni pozitive. Dar mai sunt și multe de rezolvat în zona de munte aparținând comunei Săsciori. În Muntele Puru, ce aparține de satul Căpâlna, a fost ridicată o stână model, a fost reparată stâna din Dușel, și este terminată stâna din Bile. S-a construit tranaslpina, dar șoseaua nu trece pe la toate stânile și, deși ciobanii au mașini 4X4, nu pot ajunge chiar peste tot cu ele.

Românii noștri de aici, ciobanii, încearcă întotdeauna sentimente de respect și justificată mândrie pentru imensul rol pe care munții l-au jucat în istoria și cultura poporului nostru. Se mândresc cu vrednicia și bărbăția așezată aici, cu rădăcinile adând înfipte în istorie, cu semeția și frumusețea piscurilor, cu poienile și livezile roditoare care le dau hrană și viață.

Și Gheorghe Vlad s-a născut într-o familie mai modestă, în munți.  Dar au avut la bază principala resursă de bogăție pentru oamenii harnici: pământul. Ajuns la vârsta majoratului, Gheorghe și-a cumpărat propriile unelte mecanizate cu care să lucreze pământul: cositoare mecanică, drujbă, mijloace de transport și… la treabă! A demonstrat că nu a fost important cum a venit pe lume ci este important ce a făcut el pe această lume.

Deoarece am considerat că este extrem de important să-i apreciem și pe oamenii de la munte, harnici și truditori, v-am scris dumneavoastră, Ziarului Unirea, povestea unui cioban deosebit din Loman, Gheorghe Vlad. Vă asigur că în zonă sunt foarte mulți asemenea lui, harnici și cu dragoste de familie și gospodărie.

Meftodie Stănuș, Loman


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare