Înscrierea Roșiei Montane pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, folosită de Gabriel Resources în disputa comercială cu România pentru proiectul minier din Munții Apuseni

Înscrierea Roșiei Montane pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, folosită de Gabriel Resources în disputa comercială cu România pentru proiectul minier din Munții Apuseni

Decizia de înscriere a Roșiei Montane pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO a fost folosită de compania canadiană Gabriel Resources în disputa comercială cu România pentru proiectul minier din Munții Apuseni.

Gabriel Resources solicită României daune de 4,75 de miliarde de dolari SUA pentru eșecul implementării proiectului Roșia Montană. O decizie ar urma să fie pronunțată până pe 12 martie 2024.

La Centrul Internațional pentru Soluționarea Disputelor de Investiții al Băncii Mondiale (ICSID) din Washington au fost depuse, în 2021, de către Gabriel Resources, o serie de documente în legătură cu înscrierea sitului istoric Roșia Montană pe lista UNESCO.

Avocații companiei au depus și declaraţiile făcute de ministrul Culturii de atunci, Bogdan Gheorghiu, fostul premier Florin Cîţu şi preşedintele Klaus Iohannis, după decizia UNESCO privind Roşia Montană. Toți trei au salutat noul statut al Roșiei Montane, celebra comună auriferă din Munții Apuseni.

Propunerea de includere a Roșiei Montane în UNESCO a fost făcută la începutul anului 2021, de către Bogdan Gheorghiu, la solicitarea USR care era parte a coaliției de guvernare cu PNL. Cererea a fost admisă pese doar câteva luni, în iulie 2021.

Primele demersuri privind ce înseamnă includerea Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO au fost inițiate în 2016.

Citește și: Cine sunt acționarii Gabriel Resources și cât este prejudiciul uriaş pe care România l-ar putea plăti în cazul Roşia Montană: Compania canadiană care ar putea primi miliarde de dolari din partea României

O analiză realizată de casele de avocatură Lalive (Elveţia) şi Leaua (România), angajate de statul român în procesul internaţional, susţinea că un astfel de demers creşte şansele Gabriel Resources să câştige procesul.

Analiza trimisă oficialilor români era datată decembrie 2016. Corina Şuteu, fost ministru al Culturii în Guvernul Cioloş, a trimis dosarul la UNESCO în ultima sa zi de mandat, pe 4 ianuarie 2017. Procedura a fost suspendată în perioada în care Guvernul era condus de Viorica Dăncilă, fiind reluată la începutul anului 2021, când a existat din nou oportunitatea înscrierii în Patrimoniul Mondial.

Acuzațiile companiei canadiene

Reprezentanții Gabriel Resources au afirmat, într-un document depus la dosar și publicat pe site-ul ICSID, că „decizia României de a relua procedura UNESCO care a dus la înscrierea Peisajului minier de la Roșia Montană ca sit al Patrimoniului Mondial UNESCO este ultimul cui legal în sicriu pentru argumentul de arbitraj inventat, conform căruia procesul de autorizare rămâne deschis și în curs de desfășurare și că autoritățile competente autoritățile competente încă analizează cererile RMGC”.

„Efectul incontestabil al solicitării UNESCO a fost acela că a dat naștere unui nivel suplimentar de protecție a monumentului istoric în cauză, în acord cu un program de protecție și gestionare a sitului, prevăzut de lege, care urmează să fie încorporat în planul de urbanism al zonei, care este fundamental incompatibil cu licența de exploatare minieră a RMGC, cu ADC-urile (certificate de descărcare arheologică-n.r.) emise în cazul Cârnicului de către Ministerul Culturii și cu întregul proiect Roșia Montană”, au mai precizat inițiatorii disputei internaționale.

Potrivit acestora, în anunțul UNESCO s-a precizat că „situl a fost înscris și pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol din cauza amenințărilor reprezentate de planurile de reluare a exploatării miniere care ar deteriora o mare parte din sit”.

Răspunsul României

România s-a apărat și a susținut că înscrierea în UNESCO nu înseamnă că RMGC, titularul proiectului minier, nu va putea continua să obțină autorizațiile necesare proiectului.

„Decizia UNESCO din 27 iulie 2021 de a înscrie Roșia Peisajul minier Montană pe Lista Patrimoniului Mondial reprezintă o evoluție pozitivă pentru Roșia Montană și zona înconjurătoare. Aceasta va oferi oportunități de angajare și finanțare pentru conservarea patrimoniului cultural unic din zonă, până în momentul în care RMGC va obține autorizațiile necesare și licența socială”, au susținut reprezentanții statului român.

Atunci când a reactivat cererea UNESCO, România a explicat UNESCO că licența RMGC era încă valabilă, afirmând că „RMGC nu a îndeplinit până în prezent, dar ar putea îndeplini în continuare cerințele prevăzute de legislația română pentru a obține autorizațiile de mediu și alte autorizații necesare pentru proiectul minier de la Roșia Montană”.

Cu alte cuvinte, au spus avocații României, nominalizarea a fost făcută sub rezerva drepturilor RMGC, în conformitate cu articolul 6.1 din Convenția UNESCO Convenției, care precizează în mod clar că obligația statelor părți de a proteja patrimoniului cultural și natural este „fără a aduce atingere dreptului de proprietate prevăzute de legislația națională”.

În continuare, s-a susținut că pentru a obține autorizația de mediu pentru proiect, RMGC a trebuit să aibă aprobarea Ministerului Culturii.

„Ministerul a făcut acest lucru în aprilie 2013. Nici cererea UNESCO și nici includerea pe lista UNESCO nu au afectat această aprobare. Ministerul Culturii nu a retras-o sau revocat-o și, prin urmare, aceasta rămâne valabilă și aplicabilă. Prin urmare, Ministerul Culturii continuă să aprobe proiectul, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții, referitoare la protecția și conservarea obiectivelor istorice, monumentelor istorice și a patrimoniului cultural”, au mai afirmat avocații României.

Certificatul de descărcare arheologică pentru masivul Cârnic, unde se află galerii miniere vechi de 2000 de ani, a fost anulat definitiv în justiție, în 2021, la cererea unor ONG-uri care se opuneau proiectului minier.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---