Infrastructura de transport din jurul municipiului Alba Iulia, expusă riscului de inundații: 526 de zone cu risc potențial semnificativ de inundații în România

Infrastructura de transport din jurul municipiului Alba Iulia, expusă riscului de inundații: 526 de zone cu risc potențial semnificativ de inundații în România

România este una dintre țările Uniunii Europene cel mai predispuse la inundații. Zona din jurul municipiului Alba Iulia, unde există o importantă infrastructură de transport, este considerată una de risc maxim în perspectiva unor fenomene meteorologice extreme.

Citește și: FOTO: Inundațiile din 14-15 mai 1970, una dintre cele mai mari calamități naturale din județul Alba. Momente dramatice pentru Alba Iulia

Pagubele economice anuale preconizate din cauza inundațiilor în România sunt de circa 140 de milioane de euro și afectează până la 150.000 de cetățeni și 40.000 de proprietăți, potrivit unui studiu al Băncii Mondiale. Mai sunt afectate 47 de unități școlare, 3.500 de kilometri de drumuri și 48.000 de hectare de terenuri agricole. Specialiștii instituției estimează că aceste pagube pot ajunge până la 1,7 miliarde de euro în următorii ani. Începând cu anul 2000, inundațiile au ucis peste 240 de persoane în România. Media deceselor anuale este de opt persoane.

O analiză extinsă arată că România a înregistrat pierderi estimate de 12 miliarde de euro (99% neasigurate) și peste 1.300 de decese ca urmare a fenomenelor climatice și hidro-meteorologice începând cu anul 1980 și până în 2023. Cele mai devastatoare au fost 36 de inundații pe râuri, care au afectat 368.000 de oameni, cauzând 403 decese și pagube de 2,6 miliarde de euro, precum și 11 fenomene de ger și mai multe fenomene extreme de caniculă.

Sute de mii de români, expuși anual riscului de furtună

Potrivit Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC), peste 660.000 de persoane din România sunt expuse, anual, la riscul de furtună, pagubele anuale estimate fiind de 83 de milioane de euro. De-a lungul anilor, România a dezvoltat o infrastructură importantă de gestionare a riscului de inundații pentru a-și proteja populația, însă evenimentele extreme au continuat să aibă efecte grave. Cei 11.000 de kilometri de diguri de protecție se dovedesc insuficienți. „Țara a dezvoltat capacități substanțiale pentru a se pregăti mai bine pentru inundații, de exemplu, prin îmbunătățirea sistemelor de avertizare timpurie. România a dezvoltat, de asemenea, un sistem pentru lansarea eficientă a unui răspuns de urgență în caz de inundații. Cu toate acestea, având în vedere riscurile ridicate de inundații din prezent și creșterea anticipată ca urmare a schimbărilor climatice, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a consolida în continuare gestionarea riscurilor de inundații și pentru a proteja populația, economia și mediul României”, se precizează în analiza celor de la Banca Mondială.

Inundațiile pot să afecteze active cheie cum ar fi infrastructura de transport, care este vitală pentru economia țării și pentru lanțurile de aprovizionare. Cum riscul de inundații este în creștere în România, s-a efectuat o analiză complexă și au fost identificate patru zone critice, în care atât infrastructura rutieră, cât și cea feroviară sunt expuse la riscuri semnificative. Acestea se află între Suceava și Beclean; în vecinătatea Vasluiului; în zona din jurul Albei Iulia și în regiunea dintre Ciumeghiu și Arad. În medie, se estimează că inundațiile anuale vor conduce la creșterea costurilor totale cu transportul rutier și transportul agricol la nivel național cu aproape șase procente.

Schimbările climatice și riscul de inundații

Fenomenul schimbărilor climatice contribuie din plin la accentuarea pagubelor. Furtuni și viituri de genul celor produse în luna mai 2025 în Covasna și în județe din Moldova sunt preconizate a se manifesta din ce în ce mai des în anii care vin. Un studiu ClimaMeter, focalizat pe situația din România, arată că schimbările în precipitații care au produs inundațiile din România, din ultimii ani, au fost atribuite în principal schimbărilor climatice provocate de activitățile umane. Deși variabilitatea naturală a jucat un rol modest, tendința generală indică faptul că astfel de evenimente extreme au devenit mai probabile din cauza încălzirii globale.

„În contextul mai larg al schimbărilor climatice, fenomenele cu precipitații extreme devin din ce în ce mai frecvente, la fel ca și perioadele de secetă. Schimbările între aceste două extreme climatice pot duce la inundații catastrofale, deoarece solul, afectat de secetă, are o capacitate redusă de a absorbi apa. Pe măsură ce aceste fenomene devin din ce în ce mai frecvente, se impune o reevaluare a modului în care ne pregătim pentru ele. Întărirea și îmbunătățirea infrastructurii existente este esențială pentru a face față viitoarelor provocări. În plus, este nevoie de o planificare urbanistică riguroasă, care să ia în calcul atât impactul inundațiilor, cât și cel al secetelor, astfel încât comunitățile să fie mai bine protejate. Aceste măsuri preventive pot reduce considerabil pierderile umane și materiale și pot contribui la dezvoltarea unui mediu mai sigur pentru toată lumea. Conștientizarea acestor riscuri și luarea unor măsuri eficiente devin astfel elemente esențiale în adaptarea la noile realități climatice”, susțin specialiștii ClimaMeter, un proiect de cercetare finanțat de Uniunea Europeană și Centre National de la Recherche Scientifique din Franța.

Datele de la Platforma europeană pentru adaptarea la schimbările climatice pentru perioada 1901 – 2020 arată o încălzire continuă anuală în România (cu 1,3°C pe întreaga perioadă), ceea ce duce la veri, ierni și primăveri mai calde și la fenomene de caniculă. „Per ansamblu, temperaturile medii au crescut și prognozele indică creșteri în mai multe scenarii climatice. În timp ce tendințele de precipitații în perioada 1901-2020 nu prezintă schimbări majore în ceea ce privește totalurile anuale, variabilitatea regională crește. Unele regiuni din România (de ex. Depresiunea Transilvaniei, Munții Apuseni) au prezentat o creștere a precipitațiilor de toamnă, în timp ce altele (cum ar fi Delta Dunării, Regiunea Banat) arată scăderi în timpul iernii și primăverii. IPCC (Grupul interguvernamental privind schimbările climatice – n.r.) prognozează că în România va exista un climat diferit în 50-100 de ani, cu pagube cauzate de evenimentele meteorologice extreme crescând de până la șase ori, cauzate de inundații, secetă, incendii, alunecări de teren”, mai susțin specialiștii Băncii Mondiale.

526 de zone cu risc potențial semnificativ de inundații

Evaluarea preliminară a riscului de inundații, realizată de autoritățile române în conformitate cu Directiva privind inundațiile a Uniunii Europene (UE), a identificat 526 de zone cu risc potențial semnificativ de inundații ca posibile puncte fierbinți de risc în întreaga țară, inclusiv zonele urbane și de coastă. Banca Mondială a sprijinit România să evalueze riscul de inundații și să elaboreze și să publice noi hărți ale inundațiilor pentru toate zonele din țară cu risc potențial semnificativ de inundații. Aceste reprezintă un instrument-cheie pentru gestionarea riscului și sunt un instrument important pentru creșterea gradului de conștientizare cu privire la zonele expuse riscului de inundații și pentru a ajuta comunitățile.
Hărțile riscului de inundații indică amploarea, adâncimea și, în unele cazuri, viteza inundațiilor pentru diferite probabilități anuale de depășire, inclusiv un scenariu al schimbărilor climatice în toate zonele identificate cu risc potențial semnificativ de inundații și pot fi vizualizate pe platforma inundatii.ro. Includ, de asemenea, elementele expuse la riscul de inundații, inclusiv locuințele, infrastructura socială, cum ar fi școlile și spitalele sau infrastructura de transport.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI