Actualitate

Încoronarea de la Alba Iulia, subiectul expoziției centrale a Muzeului Băncii Naționale din București

Suciu Andra-Ioana

Publicat

în

Încoronarea de la Alba Iulia, subiectul expoziției centrale a Muzeului Băncii Naționale din București

Muzeul Băncii Naţionale prezintă în perioada noiembrie 2022 – martie 2023 o expoziţie dedicată Încoronării Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria, la Alba Iulia, în anul 1922.

Vizitatorii pot admira Coroana Regilor României, uniforme, decoraţii, documente, fotografii etc. care au aparţinut suveranilor, precum şi proiecţiile holografice ale coroanei Reginei Maria şi ale sceptrului Regelui Ferdinand.

Coroana Regilor României a fost confecţionată la indicaţiile Regelui Carol I din oţelul unui tun capturat de Armata Română de la inamic în bătălia de la Plevna din timpul Războiului de Independenţă, rolul său simbolic fiind acela de a afirma suveranitatea câştigată prin luptă.

Regele Ferdinand, un personaj modest şi auster, a decis ca, la rândul său, să poarte această coroană de oţel.

Regina Maria a dorit să facă legătura cu tradiţia bizantină şi a ales pentru ceremonie o coroană inspirată de Doamna Despina Miliţa, soţia Domnitorului Neagoe Basarab.

Coroana Reginei, prezentată în expoziţie sub forma unei holograme, era un obiect extrem de elaborat, din aur cu turcoaze, rubine şi alte pietre preţioase, cu ornamente bizantine.

Tot sub formă de hologramă poate fi văzut şi sceptrul Regelui Ferdinand, care a fost gândit de Regina Maria, alături de pictorul Costin Petrescu.

Practic, Petrescu a preluat un buzdugan medieval şi l-a modernizat, sceptrul fiind făcut din aur şi argint cu inserţii de ceramică.

Ceremonia Încoronării s-a desfăşurat la 15 octombrie 1922 în faţa Catedralei Ortodoxe din Alba Iulia, care a fost ridicată cu acest prilej.

Arcul de Triumf din Bucureşti a fost, la rândul său, construit pentru a face parte din ceremoniile Încoronării care au continuat cu manifestări regale pe 16 şi 17 octombrie 1922, la Bucureşti.

Expoziţia de la Muzeul BNR include atât elementele simbolice, dar încearcă să arate şi o latură inedită a evenimentului, prezentând, de exemplu, invitaţiile la ceremonie, care au fost făcute de preşedintele Consiliului de Miniştri şi nu de Casa Regală, un meniu pentru banchetul oferit de Casa Regală în ziua Încoronării sau programul de sală al spectacolului de teatru care a avut loc în data de 17 octombrie 1922 la Bucureşti, la Teatrul Naţional.

În afară de acestea, există şi diferite elemente legate de contribuţia pictorului Costin Petrescu la organizarea ceremoniilor şi trimiteri la personalităţile care au constituit comisia Încoronării.

sursa: agerpres.ro


Secțiune Știri sub articolul principal



Știri recente din categoria Actualitate

Actualitate

Ce se poate construi fără autorizație în 2026 în România: Ce prevede noul Cod al Urbanismului

Bogdan Ilea

Publicat

în

Ce se poate construi fără autorizație în 2026 în România: Ce prevede noul Cod al Urbanismului De la 25 august 2026, România are un nou cadru legislativ în materie de urbanism și construcții. Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor schimbă inclusiv regulile pentru lucrările care pot fi executate fără autorizație de construire. Cea mai importantă […]

Citește mai mult

Actualitate

Un fost președinte executiv al UDMR, decedat în condiții dramatice, propus cetățean de onoare post-mortem al municipiului Aiud

Ioana Oprean

Publicat

în

Un fost președinte executiv al UDMR, decedat în condiții dramatice, propus cetățean de onoare post-mortem al municipiului Aiud Pe ordinea de zi a ședinței ordinare de joi, 17 septembrie 2026, a Consiliului Local Aiud se află și un proiect de hotărâre privind acordarea post-mortem a titlului de Cetățean de onoare al Municipiului Aiud lui Takács […]

Citește mai mult

Actualitate

Cum este organizat învățământul militar liceal din România: Cinci colegii, o singură rețea

Ioana Oprean

Publicat

în

Cum este organizat învățământul militar liceal din România: Cinci colegii, o singură rețea În România funcționează, în prezent, cinci colegii naționale militare, toate aflate în subordinea Ministerului Apărării Naționale (MApN). Rețeaua este construită ca o verigă de pregătire între învățământul gimnazial și instituțiile militare de învățământ superior, având rolul de a forma elevi atât din […]

Citește mai mult