În România, doar 1 din 5 medicamente nou-aprobate este compensat. Accesul la noi terapii salvatoare, limitat față de țările din UE
În România, doar 1 din 5 medicamente nou-aprobate este compensat. Accesul la noi terapii salvatoare, limitat față de țările din UE
România este codașa Europei la accesuri la terapii inovatoare, salvatoare de vieți, și deseori fără alternativă terapeutică. Doar 1 din 5 medicamente nou-aprobate la nivel european este compensat în România.
Media europeană este dublă – 1 din 2 medicamente devine rapid disponibil pentru pacienți. Pentru mulți bolnavi, această întârziere poate face diferența între viață și moarte.
Pacienții români se află pe ultimele locuri la accesul la medicamente salvatoare de vieți. Studiul recent Patients W.A.I.T. 2024, care monitorizează accesul la medicamente în 36 de țări europene, arată că, din 158 de medicamente inovatoare aprobate în Europa între 2020 și 2023, doar 33 sunt compensate pentru pacienții români la începutul anului 2025.
Privind tot intervalul 2014–2023, din 402 medicamente aprobate, doar 163 au intrat pe lista de compensare în România. Niciun medicament aprobat în 2023 nu era decontat la începutul acestui an.

Acces întârziat, șanse pierdute la viață
Timpul mediu de la aprobarea europeană a unui medicament până la compensare în România este de 828 zile (peste 2 ani și 4 luni). Acesta este unul dintre cele mai lungi intervale din Uniunea Europeană, cu mult peste media europeană de 578 zile (1 an și 4 luni).
Deși durata evaluării tehnologiilor medicale a scăzut la 94 zile în 2024, față de 208 zile în 2020, blocajele persistă. Timpul de la decizia de compensare până la accesul efectiv aproape s-a dublat, ajungând la 461 zile în 2024, față de 222 zile în 2020, iar numărul indicațiilor necompensate a atins un prag alarmant de jos: de la 47 în 2020 la 146 în 2024 și se estimează că va depăși 240 în 2026.
Prin urmare, pacienții din România beneficiază de tratamente moderne cu cel puțin un an mai târziu decât europenii din țările vecine și cu mai bine de doi ani după aprobarea europeană. Pentru pacienții români cu boli grave, această întârziere poate însemna pierderea speranței la vindecare, transformându-i în cetățeni de rang doi la nivel european.
Accesul la inovație are nevoie urgentă de resuscitare România trebuie să asigure urgent acces echitabil la tratamente salvatoare de vieți, care deseori sunt fără alternativă terapeutică, pentru pacienții săi, pentru că altfel riscăm să rămânem izolați în Europa, cu mii de oameni care așteaptă ani de zile accesul la terapii considerate deja standard peste graniță. (Sursa: Raportul W.A.I.T Patients Survey 2025)
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Agresorii sexuali condamnați NU vor mai putea lucra sau face voluntariat în școli, spitale, centre de îngrijire sau cluburi sportive
Agresorii sexuali condamnați NU vor mai putea lucra sau face voluntariat în școli, spitale, centre de îngrijire sau cluburi sportive Preşedintele Nicuşor Dan a promulgat miercuri, 25 martie 2026, legea prin care li se interzice agresorilor sexuali condamnaţi, înscrişi în Registrul Agresorilor Sexuali, să mai lucreze în școli, spitale, centre de îngrijire sau cluburi sportive. […]
Cum va fi vremea de Florii 2026: Temperaturi mai ridicate decât normalul, în toată țara. PROGNOZA METEO de la ANM pentru următoarele 2 săptămâni
Cum va fi vremea de Florii 2026: Temperaturi mai ridicate decât normalul, în toată țara. PROGNOZA METEO de la ANM pentru următoarele 2 săptămâni Meteorologii ANM au transmis că, până în 26-27 martie, vor fi înregistrate temperaturi de până la 18 grade în majoritatea țării. De asemenea, finalul lunii martie şi începutul lui aprilie vin […]
Papa Leon l-a numit pe arhiepiscopul major Claudiu Pop membru al Dicasteriului pentru Bisericile Orientale
Papa Leon l-a numit pe arhiepiscopul major Claudiu Pop membru al Dicasteriului pentru Bisericile Orientale Arhiepiscopul major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, PF Claudiu Pop, a fost numit de Papa Leon al XIV-lea membru al Departamentului pentru Bisericile Orientale. Acest departament din cadrul Curiei Romane este responsabil cu relațiile Sfântului Scaun cu Bisericile […]
