În Luncile Prigoanei NU se mai poate construi. Suprafața ariei naturale protejate a fost dublată…din pix?

În Luncile Prigoanei NU se mai poate construi. Suprafața ariei naturale protejate a fost dublată…din pix?

Primăria Șugag a fost nevoită să anuleze licitația pentru parcelele scoase la licitație și acum dă garanțiile bănești înapoi . Agenția Naționale pentru Arii Protejate – Serviciul Teritorial Alba va fi chemată în instanță de Primăria Șugag.

Citește și: FOTO, VIDEO. Turist pe Valea Frumoasei, printre peisaje de o frumusețe tulburătoare, în raiul descris în povestirile lui Sadoveanu

Primarul Șugagului, Constantin Jinar spune că ANP Alba i-a transmis că loturile parcelate care urmau să fie scoase la licitație figurează din… 2016 ca incluse în aria naturală protejată Natura 2000 ROSCI0085 Frumoasa şi ROSPA0043 Frumoasa. Acesta după ce în martie 2020 administrarea siturilor Natura 2000 ROSCI0085 Frumoasa şi ROSPA0043 Frumoasa a fost preluată de Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, după 10 ani în care de gestionarea acestora s-a ocupat Consiliul Judeţean Alba.

Brusc, spune primarul Jinar, suprafața ariei protejate în care nu se poate construi a crescut de la 15 hectare, cât a fost aprobat prin ordin de ministru, la 30 de hectare, conform unor hărți deținute de ANP. Astfel, potrivit acelor hărți, conturate prin satelit înainte de 2016, și unele clădiri ridicate deja în Luncile Prigoanei  s-ar afla în zonă neconstruibilă. La data ridicării lor, în 2014, proprietarii au obținut avizele de mediu deoarece la acea dată nu exista noua grănițuire a sitului natural protejat. Din 2014, Primăria Șugag nu a mai scos loturi construibile, la licitație, în Luncile Prigoanei.

Citește și: FOTO-VIDEO: Priveliști de basm la Barajul și Lacul Oaşa din județul Alba. Locul din Munții Șureanu unde poposesc turiștii înainte de Poarta Raiului sau Transalpina

Mai mult, Consiliul Județean Alba a redactat  Planul  de  management  pentru această aria  naturală protejată, în 2015. Planul  de  management  a  fost  realizat  în cadrul proiectului  “Managementul  integrat  al  siturilor ROSCI0085 Frumoasa şi ROSPA0043 Frumoasa”, SMIS-CSNR 36409, cofinanțat din Fondul European  de  Dezvoltare  Regională,  prin  Programul  Operațional  Sectorial  „Mediu”,  Axa  4, implementat de Consiliul Județean Alba. Cu o arie protejată pentru Luncile Prigoanei de 15 hectare! Planul de management al siturilor Natura 2000 ROSCI0085 Frumoasa și ROSPA0043 Frumoasa a fost publicat în Monitorul Oficial 681 din 2.09.2016. Pentru județul Alba aria naturală protejată ”Frumoasa” ocupa din suprafețele unităților administrativ-teritoriale următoarele procente: Cugir (22%), Pianu de Sus (1%), Şugag (72%). Exact pe această suprafață, Primăria Șugag nu și-a făcut planuri de dezvoltare, în Luncile Prigoanei. Pentru alte 15 hectare, și-a făcut însă planuri de dezvoltare turistică, a plătit devize, studii, planuri, ca să facă un plan Plan Urbanistic General și un Regulamentul Local de Urbanism ca la carte. Toate acestea, cu intenția de a spori potențialul turistic al zonei și de a atrage noi sume la bugetul local al comunei.  Dar, ce să vezi… Ariile Naturale Protejate au acum alte delimitări ale zonei de protecție (Natura 2000 Network Viewer/ natura2000.eea.europa.eu). Cel mai probabil, aceleași delimitări trasate în urma unor măsurători din satelit, măsurători cu care se confruntă și Primăria Gârda (și alte primării din Apuseni) în întocmirea Planurilor Urbanistice de Dezvoltare. Și, ce să vezi, măsurătorile astea au fost făcute, se pare, prin 2016, tot pe un proiect european, derulat la nivelul Ministerului Mediului.

Citește și: FOTO, VIDEO| Mănăstirea Oașa, refugiul sufletesc într-un loc mirific, mărginită de brazi falnici, cu vedere spre cer și priveliștea unui lac care taie respirația

Suprafața totală sitului de importanță comunitară ROSCI0085 Frumoasa este (era?) de 137.256 hectare, situl aflându-se pe raza a douăzeci de comune şi patru oraşe din judeţele Alba, Sibiu, Hunedoara şi Vâlcea.  Este străbătută de Transalpina, cea mai înaltă şosea din România. Situl cuprinde trei masive montane ale Carpaţilor Meridionali, Munţii Cindrel, Lotru şi Şureanu, cu râurile Sadu, Frumoasa şi Sebeş și afluenţii lor. Al treilea ca mărime la nivel naţional, SCI ”Frumoasa” include 11 tipuri de habitate de interes comunitare dintre care trei prioritare, 25 specii de interes comunitar.

Arie protejată de interes naţional, Situl ROSCI Frumoasa se suprapune peste mai multe arii naturale protejate declarate prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate ca monumente ale naturii (Masa Jidovului, Stânca Grunzii, La Grumaji) şi ca rezervaţii naturale: Iezerul Şurianu, pe o suprafaţă de 20 hectare; Luncile Prigoanei, pe o suprafaţă de 15 hectare; Şuvara Saşilor, pe o suprafaţă de 20 hectare; Iezerele Cindrelului, cu o suprafaţă de 609,6 hectare; Cindrel, cu o suprafaţă de 9.873 hectare; Jnepenişul Stricatul, cu o suprafaţă de 15 hectare; Sterpu – Dealul Negru, cu o suprafaţă de 5 hectare; Cristeşti, cu o suprafaţă de 3 hectare.

Citește și: FOTO: Lacul Iezerul Șureanu sau ”lacul fără fund”, una dintre minunățiile județului Alba ce stă ”ascunsă” între munți. Priveliști de vis pentru iubitorii de natură și frumos

Pe de altă parte, cel puțin teoretic, ar trebui să avem arii naturale protejate cât mai multe și cât mai mari deoarece prin Planul Național de Reformă și Reziliență (PNRR), Pilonul I. TRANZIȚIA VERDE, prin  componenta  2  –  Împădurim  România  și  protejăm  biodiversitatea,  guvernanții noșrti au solicitat de la UE bani pentru ” 2 reforme și 7 tipuri principale de investiții”. Buget cerut: 1,37 miliarde euro. Reformele? 1. Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin  dezvoltarea  unei  noi  Strategii  forestiere  naționale  și  a  legislației  subsecvente  (Codul Silvic și legislație forestieră secundară) și  2. Reforma  sistemului  de  management  al  ariilor  naturale  protejate  în  vederea implementării coerente și eficace a Strategiei Europene privind biodiversitatea. Se intenționează plantarea a peste 45.000 de hectare de pădure și… actualizarea planurilor de management  pentru  250  de  arii  naturale  protejate. Vom vedea atunci dacă locuim, sau nu, conform noilor planuri de management ale ariilor natural protejate, în scorbura bursucului sau pe stânca acvilei de munte. Orișicât și orșiunde, ”green” să fim. ”Deal”?

De asemenea, guvernanții își asumă prin PNRR 10.000 hectare suprafață de refăcută/regenerată natural de pădure afectată de incendii forestiere și diferite alte fenomene și 2900 habitate de pajiști reconstruite ecologic. Cei care mai încasați subvenția pe suprafață de la APIA, ține-ți aproape și verificați-vă proprietățile. Să nu vă treziți că efectivul e la păscut prin flora protejată!

Prin măsurile propuse în Pilonul IV, componenta 11 – Turism și cultură, PNRR propune în plus ”trei reforme și două investiții pentru a răspunde provocărilor și a propulsa turismul de destinație”, cu un buget total alocat de 200 milioane euro. Cu siguranță, în niciun caz nu e vorba despre amenajarea drumului de la Barajul Oașa spre Luncile Prigoanei. În zonă se va relua doar transhumanța. Tot pe sistem ”green deal”.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI