În 2015, România putea să ceară aderarea la euro, dar nu s-a vrut. Radu Georgescu: Economia se prăbușește și va urma calea Greciei din 2010. Parcursul Croației, după trecerea la moneda unică

În 2015, România putea să ceară aderarea la euro, dar nu s-a vrut. Radu Georgescu: Economia se prăbușește și va urma calea Greciei din 2010. Parcursul Croației, după trecerea la moneda unică

În 2015, România putea să ceară aderarea la euro, dar nu s-a vrut, iar în prezent economia se prăbușește și va urma calea Greciei din 2010, explică Radu Georgescu în ultima lecție de economie de pe Facebook.

De asemenea, economistul face o paralelă cu Croația, care a intrat în UE mult după România, dar a aderat rapid la euro, iar parcursul economic al țării a fost unul cât se poate de favorabil.

Totodată, ieri Bulgaria a primit acceptul de a trece de la 1 ianuarie 2026 la euro, în timp ce țara noastră are toate șansele ca din luna august să ajungă în junk.

”În 2015, România putea să ceară aderarea la euro, îndeplineam toate condițiile economice: inflație, deficite bugetare, comerciale și de cont curent. Din păcate nu s-a vrut aderarea la euro.

Citește și: Economistul Radu Georgescu: ”Comisia Europeană propune suspendarea fondurilor europene pentru țara noastră. Leka nosht, România, atât s-a putut”

Aderarea la euro era la fel de importantă ca aderarea la NATO și UE. Economia României ar fi arătat acum infinit mai bine. Nu ar mai fi fost posibile derapajele economice făcute de guvernele din ultimii 10 ani, deoarece politica monetară ar fi fost stabilită de Banca Centrală Europeană. Politica monetară nu ar mai fi fost făcuta de BNR.

Locul nostru a fost luat de Croația, care a intrat în UE mult după România, dar au cerut imediat aderarea la euro. Croația a trecut la euro în 2023, iar economia a luat-o în sus.

Cea a României se prăbușește și va urma calea Greciei din 2010.

Compar principalii indicatori:

1. Creștere economică

Economia Croației a crescut cu 3,8% în 2024 și este în top 3 creșteri economice din UE. Cea a României a crescut cu 0,9%, în condițiile în care deficitul din România a fost 9% din PIB, cel mai mare din UE.

Deficitul Croației a fost de 2% din PIB, deci România a luat supradoză de steroizi (împrumuturi) dar a avut o creștere de 4 ori mai mică decât Croația.

2. Dobânzi la credite

În Croația, DAE la un credit ipotecar este de 4%, în România DAE este de 9%. Deci un român plătește o rată dublă comparat cu un croat, asta pentru cei care m-au întrebat de ce este bine să trecem la euro.

3. Dobânzi plătite de stat

Croația plătește dobânzi la credite de 3%, România plătește 7,7%, asta pentru politicienii care nu au vrut să trecem la euro.

4. Riscul economiei

Din punct de vedere al agenției de risc Fitch, Croația este 3 trepte peste România, iar România tremură că Fitch o va pune pe 8 august în categoria țară Junk.

5. Concluzii

Pentru Croația, aderarea la euro a însemnat o mare oportunitate economică. Ieri, Bulgaria a primit acceptul ca să treacă la euro din 2026 și va avea un parcurs asemănător cu al Croației.

În comparație, ieri, Comisia Europeană a criticat dur evoluția economică din România. Țara noastră se pregătește să îi fie blocate fondurile europene și să fie trecută la țară Junk. Atât s-a putut!”, a scris economistul pe Facebook.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI