Impozit zero pe terenurile agricole lucrate și credit de dezvoltare pentru fermieri
Impoxit zero pe terenurile agricole lucrate și credit de dezvoltare pentru fermieri
Fermierii vor beneficia de garanţii de stat în procent de 80% din valoarea creditului de producţie pentru procesarea produselor şi realizarea producţiilor agricole, începând din 2018, impactul estimat al acestei măsuri fiind de 87 de milioane de euro, potrivit Programului de guvernare 2018-2020.
„Programul de stimulare a producţiei vegetale, zootehnice şi a acvaculturii prevede înfiinţarea unui credit de dezvoltare a afacerii cu garanţii de stat, respectiv acordarea de garanţii de stat în procent de 80% din valoarea creditului de producţie pentru: realizarea producţiei agricole şi procesarea produselor agricole, realizarea investiţiilor cu finanţare europeană, realizarea altor investiţii în ferme şi achiziţia de teren agricol”, se arată în document.
Dobânda pentru un astfel de credit de dezvoltare este de 2% peste dobânda ROBOR la un an, iar plafonul maxim de creditare este de 3 milioane euro.
Durata programului pentru acest tip de credit se va întinde pe 8 ani, iar beneficiarii vor fi 10.000 de societăţi din agricultură, zootehnie şi acvacultură.
Potrivit documentului, efectele acestei măsuri sunt creşterea producţiei şi calităţii acesteia, sporirea volumului de marfă destinată pieţei interne şi externe, cu impact pozitiv asupra produsului intern brut şi a creşterii veniturilor la bugetul de stat.
De asemenea, începând din 2018, fermierii români vor beneficia de eliminarea impozitului pe terenurile agricole lucrate şi impozit zero pentru tractoare şi utilaje agricole, însă aceste măsuri vor fi luate de Ministerul Finanţelor Publice.
Cadastrarea de către stat a tuturor terenurilor agricole până în anul 2020, măsură care aparţine de MDRAP, reducerea cotei de TVA de la 9% cât este în prezent, la 5% pentru cele mai importante inputuri – livrarea de îngrăşăminte şi de pesticide utilizate în agricultura, seminţe şi alte produse destinate însămânţării sau plantării, precum şi prestări de servicii de tipul celor specifice utilizate în sectorul agricol sunt alte măsuri prevăzute în programul de guvernare la capitolul politici agricole.
Începând cu 2018, vor fi alocate 264 de milioane de euro timp de 4 ani pentru revitalizarea activităţii liceelor agricole, astfel încât acestea să fie ancorate în realitatea practică şi cea productivă, iar pregătirea profesională din domeniu să se realizeze printr-o politică coerentă care să răspundă cerinţelor sectorului agricol.
Măsura ar putea preveni închiderea liceelor agricole din cauza lipsei infrastructurii de învăţământ şi interesului scăzut al elevilor. Programul se va întinde pe 4 ani, iar beneficiarii vor fi 33 licee agricole.
Efectele estimate sunt: asigurarea investiţiilor în clădiri şi dotarea acestora, necesare pregătirii profesionale a elevilor, atragerea elevilor către meseriile din sectorul agricol, asigurarea unei forţe de muncă calificate pentru fermieri.
Sursa: capital.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Actualitate
Camerele de supraveghere care calculează viteza medie urmează să intre în funcțiune. Unde vor fi montate
Camerele de supraveghere care calculează viteza medie urmează să intre în funcțiune. Unde vor fi montate Un nou sistem de supraveghere a traficului urmează să fie pus în funcțiune de către autorități. Noile camere urmează să fie montate, la început, pe drumurile naționale. Ele vor calcula viteza medie de circulație a autovehiculelor pentru a stabili […]
Echinocțiul de toamnă: Când începe oficial toamna 2025 și cum influențează acest moment durata zilelor, temperaturile și activitățile oamenilor
Echinocțiul de toamnă: Când începe efectiv toamna 2025 și ce schimbări aduce asupra duratei zilelor, temperaturilor și activităților zilnice Pe 22 septembrie 2025, la ora 21:19, are loc echinocțiul de toamnă, momentul în care ziua și noaptea sunt aproape egale. Este trecerea oficială de la vară la toamnă în emisfera nordică, iar de atunci încolo […]
Digitalizarea blocată de birocrație: Instituțiile din România nu pot citi noile cărți electronice de identitate pentru că nu au echipamentele necesare
Digitalizarea blocată de hârțogărie: Instituțiile din România nu pot folosi noile cărți electronice de identitate pentru că nu au echipamentele potrivite Digitalizarea dă rateuri în România pentru că birocrația e peste tot și instituțiile nu au echipamentele necesare. Chiar dacă peste 500.000 de oameni au cărți electronice de identitate, unele instituții nu pot citi datele […]