Impozit forfetar de la 1 ianuarie 2014 pentru hoteluri, pensiuni, baruri, restaurante, service-uri și spălatorii auto
Un proiect de lege care prevede introducerea impozitului forfetar de la 1 ianuarie 2014 a fost aprobat recent de Guvern. Noul impozit va reprezenta o sumă fixă şi va fi plătit de toate hotelurile, pensiunile, service-urile auto sau unităţile de alimentaţie publică.
Din prima zi a anului viitor impozit forfetar va înlocui impozitul de 16% pe profit sau de 3% pe cifra de afaceri pentru micile afaceri. Conform proiectului care a fost aprobat ieri de guvern, barurile şi cafenelele amplasate central în Capitală sau în primele şapte mari oraşe vor plăti anual, în funcţie de suprafaţă, între 1.500 şi 3.400 euro, în timp ce în localurile din oraşe care nu sînt municipii vor achita între 310 euro şi 2.000 euro.
Analiştii financiari preconizează că noul impozit, care îi va forţa pe mulţi dintre micii afacerişti să îşi închidă firmele, face discriminări arbitrare între competitorii din aceeaşi piaţă şi va avea efecte dezastruoase asupra turismului românesc.
Micii patroni de buticuri, baruri, terase, covrigării şi alte unităţi de alimentaţie vor fi cei mai loviţi de noile metode de calcul. Ei vor fi obligaţi să dea statului cam 40% din suma pe care sînt obligaţi să o plătească cele mai mari şi mai luxoase restaurante din zonele centrale ale oraşelor
Potrivit actului normativ care a plecat de pe masa Guvernului, vor plăti noul impozit persoanele juridice din domeniile serviciilor de cazare şi alimentaţie publică: hoteluri, pensiuni, restaurante, baruri – cafenele şi din domeniul întreţinerea şi repararea autovehiculelor.
Condiţiile cumulative pentru companiile care vor plăti
impozitul forfetar sînt:
– au realizat o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro sau deţin active totale care nu depăşesc echivalentul în lei a 43 milioane euro
– ponderea veniturilor obţinute în anul precedent din desfăşurarea activităţilor cu codurile CAEN vizate în total venituri, este de peste 70%;
– au un număr mediu anual de salariaţi mai mic de 250;
– nu se află în dizolvare.
Diferenţele sînt semnificative şi între oraşe şi oraşele municipii. Un restaurant de 100 de metri pătraţi din centrul unui oraş municipiu va achita anual 10.640 lei, aproape dublu faţă de suma datorată de către proprietarul unui restaurant dintr-un oraş care nu are rang de municipiu. În cazul unui restaurant de 150 de metri pătraţi amplasat într-un municipiu, impozitul anual se va ridica la 14.000 de lei.
Noua lege nu face diferenţieri între restaurante şi celelalte unităţi de alimentaţie publică sau catering, cum ar fast-food-urile, care vor plăti un impozit similar, în funcţie de suprafaţa spaţiului util. Staţiunile montane, de pe litoral sau cele balneoclimaterice au un statut special, cu o variabilă în funcţie de rangul localităţi egală cu cea a oraşelor fără rang de municipiu (2) şi un coeficient de sezonalitate mai mic decît al oraşelor, de 0,35.
• Potrivit proiectului de lege, care va fi trimis în Parlament săptămâna viitoare, variabila în funcţie de rangul localităţii (variabila x) are următoarele valori: Bucureşti Zona A= 16, Zona B = 15, Zona C = 14, Zona D = 12,5. Variabila în funcţie de rang în cei 7 poli ( Braşov, Cluj Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Ploieşti, Timişoara) este Zona A = 14, Zona B = 13, Zona C = 12, Zona D = 11.
Pentru municipii, Guverrnul propune o variabilă Zona A = 11, Zona B = 10, Zona C = 8, Zona D = 4. În cazul oraşelor fără rang de municipiu se aplică un singur coeficient de rang, de valoare 2, similar celui din cazul staţiunilor. Pentru comune a fost stabilit un coeficient de 0,5. Variabila y din formula de calcul, în funcţie de suprafaţă, va avea următoarele valori: 0 – 30mp = 2; 31mp – 50mp = 4; 51mp – 70mp = 6; 71mp – 90mp = 8; 91 mp – 120 mp = 10; 121mp – 160mp = 14; 161mp – 200mp = 16; 201mp – 240mp = 18; 241mp – 300mp = 20; peste 300mp = 25.
Coeficientul de sezonalitate va fi de 0,45 pentru Bucureşti şi cei 7 poli, de 0,4 pentru municipii şi oraşe, 0,35 pentru staţiuni şi 0,15 pentru comune.
• O spălătorie auto, o vulcanizare sau un service auto cu o suprafaţă de circa 200 metri pătraţi vor plăti anual, începând din 2014, un impozit forfetar de 18.000 lei, 14.400 de lei şi 24.000 de lei, potrivit formulei de calcul pe care o propune Guvernul. Proiectul de lege privind impozitul forfetar stabileşte pentru unităţile de servicii din segmentul auto un impozit care se va calcula în principal în funcţie de suprafaţa de desfăşurare a activităţii. Suprafaţa deţinută se va înmulţi cu un coeficient de activitate, mai mic pentru vulcanizări şi spălătorii şi în creştere pentru service-uri, în raport de ce operaţiuni acoperă, scrie Mediafax. Impozitul forfetar anual va fi calculat prin înmulţirea coeficientului specific activităţii cu suprafaţa unităţii şi cu 12. Guvernul a propus un coeficient de 6 pentru vulcanizări auto, 7,5 pentru spălătorii auto, 8 pentru vopsitorii, 9 pentru tinichigerie auto şi 10 pentru mecanică auto sau ITP.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Politică Administrație
Moțiunea AUR împotriva ministrului mediului, adoptată cu voturile PSD: Ce urmează pentru Diana Buzoianu
Moțiunea AUR împotriva ministrului mediului, adoptată cu voturile PSD: Ce urmează pentru Diana Buzoianu Moțiunea simplă AUR împotriva ministrei Mediului, Diana Buzoianu, a fost adoptată luni, 15 decembrie 2025, de Senat, cu voturile AUR, PACE și PSD și ale unor senatori neafiliați, generând un moment politic tensionat în interiorul majorității parlamentare care susține Guvernul condus […]
Moțiunea de cenzură a fost respinsă: Guvernul Bolojan supraviețuiește din nou în Parlament, iar coaliția de guvernare rezistă
Moțiunea de cenzură a fost respinsă: Guvernul Bolojan supraviețuiește din nou în Parlament, iar coaliția de guvernare rezistă Moţiunea de cenzură depusă de Opoziţie şi intitulată ”România nu este de vânzare – fără progresişti la guvernare” nu a trecut luni, 15 decembrie 2025, în Parlament. Guvernul Bolojan supraviețuiește astfel unei noi moțiuni de cenzură, iar […]
Piste pentru biciclete în comuna Ciugud cu o lungime totală de 13 km. Investiție de peste 6 milioane de lei
Piste pentru biciclete în comuna Ciugud cu o lungime totală de 13 km. Investiție de peste 6 milioane de lei Administrația din Ciugud a demarat licitația ,,Dezvoltarea infrstructurii de transport verde – Pistă pentru biciclete în comuna Ciugud”, prin SEAP, care prevede construirea a peste 10 kilometri de piste de biciclete pe raza comunei. Citește […]