Impozit de solidaritate pe veniturile de peste 3.200 lei: Propunere dintr-un studiu al efectelor sociale ale pandemiei de COVID-19

TECHNOVA - Înlocuiește-ți centrala

Impozit de solidaritate pe veniturile de peste 3.200 lei: Propunere dintr-un studiu al efectelor sociale ale pandemiei de COVID-19

Lansat ieri, studiul ”Pandemia şi standardul de viaţă. Politici de protecţie socială” este semnat de Daniel Arpinte, Sorin Cace, Simona Mihaiu, Iulian Stănescu, Simona Stănescu și Sebastian Ţoc. “Principalele obiective ale raportului de faţă sunt identificarea efectelor sociale cauzate de pandemia de coronavirus (Covid-19) şi propunerea unor politici de răspuns”, își motivează autorii demersul.

Această ipoteză, a faptului că pentru cei 20 de milioane de români, care vor susține și mai departe funcționarea statului și a societății, criza nici n-a început, se bazează pe felul în care au decurs lucrurile în crizele anterioare. În ultimul secol, România a trecut prin mai multe crize economice:

ELIT

Marea criză din 1929-1933

Anii 1940 şi 1950 – perioada de război,foametea din 1945-1947, reconstrucţia postbelică

Anii 1980, marcaţi de plata datoriei externe; cele două recesiuni ale tranziţiei

Anii 1990-1992 şi 1997-1999 Recesiunea din 2009-2010.

Veniturile reale ale populației vor reveni cel mai devreme în cinci ani!

”Consecinţele socio-economice ale pandemiei asupra calităţii vieţii românilor vor domina cel puţin prima parte a deceniului 2020-2030”, susțin cercetătorii, analizând felul în care acestea s-au comportat în crizele anterioare.

De pildă, după ultima recesiune, cea începută în 2008, a durat 6 ani până când veniturile s-au restabilit. Ieșirea atât din criza sanitară, cât și din cea economică este îngreunată de starea proastă a statului român.

Mitul că avem un stat “gras”, dus în spate de “omul slab”, e fals

”În pofida imaginii de «stat gras», România are un stat mic şi slab”, susțin cercetătorii. Conform studiului, acest fapt reiese din:

”Nivelul veniturilor şi cheltuielilor publice, respectiv mărimea statului faţă de cea a economiei.
Nivelul de finanţare a serviciilor publice, în special a sănătăţii şi învăţământului, cu impact major asupra calităţii vieţii şi a deciziei de emigrare.

Numărul angajaţilor din sectorul public raportat la populaţie şi numărul total de salariaţi”.

Venind la prezent, mii de articole jurnalistice au arătat numai în ultimele două luni de pandemie că un stat slab înseamnă și un stat care nu are capacitatea de a angaja oameni valoroși și mai înseamnă un stat dezorientat în vreme de tulburări.

Așa se explică, foarte concret, de ce facem printre cele mai puține teste COVID-19, lucru pe care autoritățile au încercat inițial să-l ascundă.

Modelul “calificare scăzută, salariu scăzut” ne va costa din nou

România mai are un mare dezavantaj. Slaba pregătire a forței de muncă. Iar criza COVID-19 ne mai arată ceva.

Chiar duminică, ministrul sănătății recunoștea că degeaba România a adus tehnologie PCR de testare, pentru că pregătirea specialiștilor durează.

Cei șase cercetători subliniază că ”în contextul tranziţiei s-a cristalizat o structură a pieţei muncii în care numeroşi salariaţi au locuri de muncă ce presupun în cea mai mare parte calificări reduse”.

Sute de mii de angajați, vulnerabili și modest plătiți pentru o muncă grea

Conform studiului, printre primele 20 de ocupaţii ca număr de salariaţi se numărau:

Șofer autocamion/maşină de tonaj mare – 152 mii salariaţi.

Lucrător comercial – 143 mii salariaţi. Vânzător – 142 mii.

Șofer de camioane şi autoturisme – 105 mii

Muncitor fără calificare specială la asamblarea, montarea pieselor – 96 mii

Agent de pază – 95 mii

Muncitor fără calificare specială în industria confecţiilor – 95 mii.

Asistent medical generalist – 94 mii

Manipulant mărfuri – 85 mii

Muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptuşeli, zidărie, plăci mozaic, faianţă, gresie, parchet – 85 mii

Însoţitor al unei persoane cu handicap grav – 65 mii

Recomandări: indemnizația de somaj de 1.000 de lei pe lună

”Recomandăm mărirea cuantumului indemnizaţiei de şomaj la 1.000 de lei pe lună, ca măsură excepţională pentru o perioadă de 3-6 luni, cu posibilitatea prelungirii în funcţie de evoluţia epidemiologică şi/sau socio-economică”, scriu cercetătorii în raportul lor.

De asemenea, ei optează și pentru:

Reintroducerea contribuţiei sociale de şomaj

Universalizarea accesului la sistemul public de asigurări de sănătate (nu doar pentru situații de urgență precum azi)

Reintroducerea plăţii contribuţiei sociale de sănătate pentru pensionarii cu venituri mai mari de 3.200 de lei lunar

Altă propunere: venit minim garantat la 1.000 de lei pe lună, indiferent de numărul de persoane din gospodărie

”Venit minim garantat la valoarea de 1.000 de lei / lunar, în mod excepţional, pe perioada următoarelor trei luni”, sună o altă recomandare a cercetătorilor.

Practic, autorii susțin renunțarea temporară la Indicatorul Social de Referință, care stă la baza calculului pentru venitul minim garantat și la obligația beneficiarilor de a munci, căci această condiție va fi greu de îndeplinit într-o economie în recesiune.

Impozitul de solidaritate

Autorii propun, de asemenea, fondarea unui impozit de solidaritate.

El va fi valabil, indiferent dacă înregistrezi:

veniturile din muncă

veniturile din pensii

veniturile din capital şi proprietate.

”Pragul pe care îl propunem pentru impozitul de solidaritate este de 3.200 de lei / lunar, respectiv valoarea salariului mediu net în februarie 2020. Tot ce depăşeşte acest prag, indiferent de sursa de venit (salarii61, pensii, chirii, dividende, rente) intră sub incidenţa impozitului de solidaritate”, explică ei.

Cota impozitului de solidaritate ar urma să fie ulterior stabilită. Impozitul de solidaritate ar urma să fie limitat, intervalul de timp mergând spre un an, propun autorii studiului.

sursa: libertatea.ro

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419