Iminenta „explozie” a economiei românești

Iminenta „explozie” a economiei românești.

Vă mai amintiți draconica criză economică din 2008 – 2012 în care România a fost campioana recesiunii din Uniunea Europeană? Aceasta venea după o perioadă de boom economic global, când Guvernul Tăriceanu a construit în 4 ani doar 5 kilometri de autostradă, dar a suplimentat numărul de bugetari cu peste 150.000.

Exclusiv pentru satisfacerea nesățioasei clientele politice. România intrase în UE și dispunea de posibilitatea atragerii unor substanțiale fonduri nerambursabile, dar acestea erau un soi de „Fata Morgana” pentru politicienii de atunci. În 2010, Guvernul Boc, aproape la fel de incompetent ca cel de azi, a luat incredibile măsuri draconice (tăieri de salarii, majorarea TVA, deprecierea leului, escaladarea ratei dobânzii, inflație galopantă) și a făcut un împrumut nefolositor de 20 de miliarde de euro, din care mai plătim și astăzi. Banii nu au mers nici în școli sau spitale, nici în crearea de locuri de muncă, ci, mai ales, au fost căpușați de politicieni.

Am făcut acest scurt preambul pentru că bugetul pe anul 2019, coroborat cu elucubrațiile economice și financiare din ultimii doi ani, va arunca România într-o criză și mai gravă, iar la butoane se află aceiași politicieni care nu au văzut și nu au știut să gestioneze nici criza trecută.

Cunoscutul analist economic Radu Soviani, explicând prăpastia spre care se îndreaptă România, a folosit o metaforă plastică – utilizând cruciala descoperire recentă a găurii negre din centrul galaxiei Messier 87 – comparând-o cu o supernovă. Supernova este o explozie a unei stele gigant și se întâmplă când două stele gravitează în jurul aceluiași punct și una FURĂ MATERIE de la cealaltă. O face până când explodează și moare din cauza imposibilității de a mai acumula. Abia atunci se naște gaura neagră.

Bugetul pe 2019 e construit pe o creștere economică de 5,5%, însă rapoartele FMI și Băncii Mondiale, în urma analizei măsurilor fiscale luate până la finele anului 2018 și a crizei de pe piața muncii, prognozează creșteri de 3,1%, respectiv 3,9%. Guvernanții au supraevaluat creșterea economică, pentru a argumenta suplimentarea veniturilor și a justifica astfel nivelul sporit al cheltuielilor viitoare, prognozat în buget. În realitate, arată analiștii, semnalele din economie sunt alarmante.

De 4 ani, sumele trimise de investitorii străini companiilor locale rămân sub 10 miliarde de lei; numărul firmelor care importă e de 4 ori mai mare decât al celor care exportă; Legea salarizării unitare, care a avut drept scop reducerea masei salariale în PIB, a fost dată uitării, iar salariile și pensiile speciale au crescut într-o veselie fără fundament economic; investițiile de la buget se apropie de zero; numărul bugetarilor redus de nevoie de Guvernul Boc a revenit la cel de pe timpul lui Tăriceanu; interdicția cumulului pensiei cu salariul a fost anulată; creșterea prețurilor afectează puternic puterea de cumpărare a populației; leul se depreciază; a fost introdusă coplata pentru pensionari etc. Economia României se comportă exact ca sistemul binar, în care una din cele două stele, SECTORUL PUBLIC, fură materie (bani) de la SECTORUL PRIVAT. Materia furată (banii), explică Radu Soviani, este depozitată contabil în ceea ce se numește DATORIE PUBLICĂ.

Din 2015 până în 2018, datoria publică s-a majorat cu peste 27 de miliarde de euro, iar dacă se adaugă și plusul de deficit bugetar din 2019, de minimum 6 miliarde de euro, se ajunge la 33 de miliarde de euro împrumutați în ultimii 5 ani de guvernarea PSD-ALDE. Astăzi, datoria publică a României se ridică la peste 75 de miliarde de euro.

În 2007, când am intrat în UE, ea era de 12 miliarde de euro. Unde s-au dus acești bani împrumutați, mai nou cu dobânzi maxime? În pensiile mărite, inclusiv a celor speciale, fără restructurarea sistemului, și în salariile bugetarilor, fără restructurarea sectorului. De ce se cheamă furt? Pentru că s-au tăiat investițiile, nu s-au construit nici școli (nici măcar toalete în curtea celor rurale), nici spitalele prevăzute în programul electoral al partidului de guvernământ, nici autostrăzi.

De unde vor fi plătite aceste împrumuturi? Din taxe și impozite suplimentate, deci de sectorul privat. Sau din împrumuturi tot mai greu de găsit, întrucât România devine insolvabilă. Steaua bugetară va exploda curând sub presiunea datoriei publice și vom avea o supernova. Ceea ce speră decidenții politici este ca evenimentul să se petreacă după alegeri. În 2011, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cu cinismul cunoscut, afirma într-un discurs public, citându-l pe Einstein, că „în perioada crizei se nasc invențiile, descoperirile și marile strategii. Cine depășește criza se depășește pe sine”.

Criza din 2008 – 2012 a fost folosită de politicienii români ca o oportunitate pentru furturi multiple și păstrarea pozițiilor obținute. De această șerpărie s-a ocupat Codruța Kövesi, de aceea a și fost înlăturată. I-am urmărit pe Dragnea, desenând pe tablă la TV „succesele” programului de guvernare, pe Viorica Dăncilă, făcând bilanțul triumfalist al guvernării sale, ca și pe indigesta Maria Grapini, rățoindu-se zilele trecute la Parlamentul European.

Eșecul este prezentat drept succes, incompetența drept excelență, iar primitivismul unor măsuri devastatoare drept înțelepciune economică și politică. Dar așa se întâmplă când la guvernare se află specialiști în furt și manipulare.

Mihai BABIȚCHI

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---