Rămâi conectat

Actualitate

Hacker-ul Guccifer, predat autorităţilor din SUA. Ce pedeapsă va executa cel care a spart conturile de mail ale familiei Bush

Publicat

în

Hacker-ul cunoscut drept “Guccifer” sau “Micul Fum”, Marcel Lehel Lazăr, a fost predat autorităţilor judiciare americane pentru a executa pedeapsa de 4 ani şi 4 luni de închisoare la care a fost condamnat în 2016.

Guccifer a fost condamnat de către un tribunal federal din statul Virginia pentru furt de identitate cu circumstanţe agravante şi acces neautorizat la computere.

Potrivit Agerpres, ca urmare a unei informări primite de la Interpol, Curtea de Apel Alba Iulia a transmis că Marcel Lehel Lazăr a fost extrădat autorităţilor judiciare din Statele Unite ale Americii, în conformitate cu prevederile sentinţei penale nr. 61/10 septembrie 2018 a instanţei. Hacker-ul a fost predat autorităţilor judiciare americane în urmă cu câteva zile.

Elit - Gustul Desăvârșit

Curtea de Apel Alba Iulia a aprobat în 10 septembrie 2018, solicitarea autorităţilor SUA privind extrădarea hackerului Guccifer în această ţară pentru executarea în întregime a pedepsei de 4 ani şi 4 luni de închisoare. Lazăr Marcel Lehel a fost condamnat după ce a ”spart” mai multe conturi de e-mail ale familiei Bush. Hackerul a recunoscut în faţa instanţei americane că a ”spart” şi e-mailul fostei secretare de stat Hillary Clinton, de unde ar fi sustras circa 2.200 de e-mail-uri cu informaţii clasificate si alte 22 de nivel Top Secret.

”În baza art. 52 al.3 din Legea nr.302/2004 admite cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii înregistrată la Direcţia Drept Internaţional şi Cooperare Judiciară din cadrul Ministerului Justiţiei la data de 08.08.2018. Dispune extrădarea cetăţeanului român – persoana extrădabilă Lazăr Marcel Lehel în vederea executării pedepsei de 52 luni închisoare cu deducerea perioadei executate în arest de la 01.09.2016 până la 12.10.2016, aplicată prin sentinţa penală emisă la data de 01.09.2016 de către Tribunalul Statelor Unite – Districtul de Est Virginia- Secţia Alexandria, pentru săvârşirea infracţiunilor de: acces neautorizat la un sistem informatic protejat; furt de identitate în formă calificată”, se afirmă în minuta deciziei de la Curtea de Apel.

Extrădarea hacker-ului în SUA a devenit posibilă după ce, în 23 octombrie 2018, Lazăr Marcel Lehel a fost eliberat condiţionat de Tribunalul Hunedoara din executarea pedepsei de 7 ani de închisoare la care a fost condamnat în România, în 2014, pentru infracţiuni similare. ”Admite contestaţia formulată de condamnatul LAZĂR MARCEL LEHEL, împotriva sentinţei penale nr. 974/2018, pronunţate de Judecătoria Deva în dosarul nr. 6478/221/2018. Desfiinţează integral sentinţa penală atacată şi, în rejudecare: În baza art. 587 al.1 C.pr.pen. raportat la art.59 din Codul penal din 1969, cu aplicarea art. 5 din Cod penal, admite cererea formulată de condamnatul LAZĂR MARCEL LEHEL, în prezent deţinut în Penitenciarul Deva şi dispune liberarea condiţionată a acestuia din pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 1667/2014 a Tribunalului Bucureşti – Secţia I Penală”, se precizează în minuta deciziei de la Tribunalul Hunedoara.

În România, Guccifer a fost acuzat că a intrat ilegal în conturile de mail ale directorului SRI George Maior şi ale europarlamentarului Corina Creţu. Acesta a mia fost acuzat de încălcarea intimităţii virtuale ale unor nume cunoscute din România, între 2010 şi 2011. Astfel, Guccifer a accesat ilegal conturile de Facebook şi adresele de e-mail ale unor persoane publice, printre care vedetele Pro TV Corina Caragea, Dragoş Moştenescu, Laura Cosoi. Pe lângă aceştia, hackerul a mai pătruns în conturile de mail ale altor vedete precum: Bianca Drăguşanu, Cristian Pulhac, Ada Milea sau Rona Hartner. Printre alţii, Guccifer a mai ”spart” conturile unor personalităţi precum comedianul Steve Martin, actriţa Mariel Hemingway, trei membri ai Camerei Lorzilor din Marea Britanie, CEO companiei de asigurări americane MetLife şi John Negroponte, fostul ambasador SUA la ONU.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Alexandru Rafila, despre variola maimuței: „Nici vorbă să fie o pandemie. Riscul de infecție este mic”

Publicat

în

Alexandru Rafila, despre variola maimuței: „Nici vorbă să fie o pandemie. Riscul de infecție este mic”

Ministrul Sănătății, Alexandru Radila, susține că virusul variola maimuței nu poate fi considerat, un pericol, deocamdată și nici nu se pune problema să vorbim despre o pandemie.

„Nici vorbă de pandemie. Este exclus așa ceva. Rata de reproducere a acestei infecţii este mult sub 1, este 0,3. Ştiți bine că pentru infecția cu noul coronavirus am plecat de la 3 și am ajuns pe la 10 sau chiar peste rată de reproducere.

Deci riscul de infecție este mic și nu se transmite decât prin contact direct, prelungit, cu o persoană infectată.

Elit - Gustul Desăvârșit

Cele 90 de cazuri care au fost înregistrate în Europa au fost oarecum grupate în majoritatea lor, în sensul că se poate stabili calea de transmitere în cadrul acelor grupuri”, a spus Alexandru Rafila, duminică, la Antena 3.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Ministrul Educației: „Nu mai trebuie să ne concentrăm pe evaluarea cunoștințelor, pe memorarea informației”

Publicat

în

Ministrul Educației: „Nu mai trebuie să ne concentrăm pe evaluarea cunoștințelor, pe memorarea informației”

„Mulți dintre colegii noștri uită că nu mai trebuie să ne concentrăm pe evaluarea cunoștințelor, pe memorarea informației, disponibilă în momentul actual în zeci, sute, mii de surse de informare la care avem acces instantaneu, ci trebuie să ne axăm pe competențe”, a declarat ministrul Educației în cadrul unei conferințe despre testarea standardizată, organizată de educatieprivată.ro.

Amintim că ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a venit cu o propunere pentru evaluarea standardizată digitală, „pentru început la nivel pilot pentru elevii claselor I-VII și mai apoi IX-XI, fără elevii din clasele terminale” pe care a înaintat-o companiei Brio, platformă ed-tech de măsurare a performanței educaționale.

Sorin Cîmpeanu a precizat că „nu este suficientă nota”: „Noi am fost obișnuiți în școală să evaluăm cunoștințele, să evaluăm conținutul. Conținutul poate fi foarte ușor apreciat printr-o notă de la 1 la 10. Știu, sunt profesor de peste 30 de ani, pot să fac acest lucru extrem de ușor, să apreciez ceea ce am predat, la nivel de cunoștințe, cu note de la 1 la 10.”

Elit - Gustul Desăvârșit

Acesta e explicat de ce este important ca profesorii să măsoare competențele elevilor: „Competențele conțin în egală măsură cunoștințe, rămân importante, dar alături de cunoștințe avem abilități și avem atitudini. Aceste două componente nu mai pot fi evaluate la fel de ușor numeric, prin note de la 1 la 10, nici abilitățile și cu atât mai puțin atitudinile.”

„Pentru a înțelege, dacă îmi permiteți să dau un exemplu foarte simplu: cunoștințe – învățăm să scriem, știm să scriem, știm să citim – foarte bine, cunoaștem aceste lucruri. Abilitatea este de a înțelege un text, pe asta se bazează și testele PISA atunci când definesc alfabetismul funcțional sau analfabetismul funcțional. Mai apoi, e vorba de atitudine, ne place să citim, ne place lectura, sau ca să dau un alt exemplu, poate mai ușor de înțeles. Avem noțiuni despre un proces electoral, știm, cunoaștem sistemul, avem aceste cunoștințe, dar mai apoi trebuie să înțelegem să citim corect, să înțelegem o platformă, să facem diferențele, să avem o gândire critică. Asta este o abilitate. Mai apoi, ca atitudine, mergem la vot chiar dacă plouă. Asta este o atitudine pe care o apreciem. Dacă dumneavoastră credeți că se pot aprecia prin note de la 1 la 10 aceste atitudini, eu cred că nu pot fi. Și atunci de asta este nevoie de evaluarea competențelor, este nevoie de aceste rapoarte narative, descriptive (…)”, a menționat ministrul Educației.

Ministrul Cîmpeanu a subliniat că programul de educație remedială a mers „foarte prost”:„Foarte prost a mers programul de educație remedială. A fost mai degrabă, mă abțin de la calificative. Acum, având evaluări standardizate, avem o șansă în plus să meargă mai bine și această componentă de educație remedială, pentru că avem un instrument de diagnostic.”


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Țara noastră a urcat pe locul șase în clasamentul producătorilor de vin din Europa

Publicat

în

Țara noastră a urcat pe locul șase în clasamentul producătorilor de vin din Europa

Cu podgorii întinerite, România face tot mai mult vin. Anul trecut, producția a crescut cu 16 la sută, în vreme ce în țări cu tradiție, precum Franța și Spania, a scăzut.

Și nu doar plantațiile de viță de vie se schimbă, ci și cramele. O parte din profit este investit în amenajarea lor ca să fie vizitate.

Fost profesor de muzică, Marcel Pașcu este unul dintre proprietarii unei crame din județul Prahova și a viilor care o înconjoară. Când a cumpărat domeniul, vița era veche, așa că a înlocuit-o. A plantat butași din soiuri precum Chardonnay, Sauvignon Blanc sau Fetească Neagră, iar investiția a fost acoperită în proporție de 70% cu bani de la stat și de la Uniunea Europeană, 15 mii de euro pentru fiecare hectar.

Elit - Gustul Desăvârșit

Marcel Pașcu, proprietar cramă: „Dacă erau numai din bani proprii puțin probabil să fi reușit să replantez 25 de ha, a fost de mare ajutor. Pentru toată viticultura românească.”

Odată întinerite podgoriile, s-au dezvoltat și cramele. În ultimii cinci ani, cei care au domenii viticole au cheltuit 20 de milioane de euro ca să le transforme.

De pildă, la Tohani, o cramă boutique deschisă recent atrage turiștii cu peisajul spectaculos, pe lângă vinurile alese. Degustările se fac în via dispusă în formă de amfiteatru, la 400 de metri înălțime. Tot aici, oamenii se pot plimba printre butucii de viță, pe jos ori cu bicicleta.

Roxana Ana, reprezentant cramă: „Activitățile oeno turistice pe care le desfășurăm sunt în marea lor majoritate organizate în aer liber. Pachetele noastre de degustare încep de la 70 de lei și se pot duce până la 200 de lei.”

Și pentru că numărul celor care nu s-ar mai da duși din vie e tot mai mare, o altă cramă din zonă și-a mărit spațiul de cazare cu 14 camere. Aici, vinul păstrat în amfore este folosit și la gătit. Friptura de vițel, de exemplu, stă la fiert înainte, în cinci litri de fetească neagră.

Cornel Dicu, Organizația Națională Interprofesională Vitivinicolă: „Am reușit cu această sumă de aproximativ 45 de milioane de euro acordată în fiecare an viticulturii din România să începem în ritm alert. Refacerea podgoriilor, a tuturor centrelor viticole.”

Iar anul trecut, România a urcat în clasamentul producătorilor de vin din Europa, cu o poziție, pe locul șase. Doar că vinul românesc nu ajunge foarte departe.

Vasile Ghibu, somelier: „Calitatea a crescut foarte mult, extraordinar, cred că putem sta la masa cu marile vinuri ale lumii. Cu exportul stăm cam prost.”

Alta este situația când vine vorba de consum. Suntem pe locul 13 în lume, cu un volum de 24,6 litri de vin pe cap de locuitor.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare