// ViewContent // Track key page views (ex: product page, landing page or article) fbq('track', 'ViewContent'); // Search // Track searches on your website (ex. product searches) fbq('track', 'Search');

Guvernul îşi propune modernizarea legislaţiei privind sistemul judiciar. Investiții în penitenciare

Câteva dintre obiectivele stabilite în Programul de guvernare pentru perioada 2018-2020 propuse de PSD-ALDE au în vedere modernizarea legislaţiei privind sistemul judiciar, pentru a împiedica „apariţia exceselor sau abuzurilor din partea acestei puteri ale statului”, ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare în actualul mandat al Comisiei Europene, îmbunătăţirea condiţiilor din penitenciare.

„Avem în vedere modernizarea legislaţiei privind sistemului judiciar, astfel încât acesta să fie asemănător cu cele din statele membre ale UE, împiedicând astfel apariţia exceselor sau abuzurilor din partea acestei puteri ale statului. Şi în sistemul judiciar vom aplica aceleaşi principii descrise la mediul de afaceri, în sensul în care vom susţine necesitatea dezbaterii şi adoptării unui moment de reînceput înaintea intrării în anul centenar. Vom aplica de îndată deciziile CCR care nu au fost preluate în legislaţia românească şi vom transpune prevederile din directivele europene”, se spune în Programul de guvernare.

Guvernul îşi propune realizarea unei „analize riguroase” la nivelul penitenciarelor, care vizează elaborarea unui program de măsuri imediate de natura legislativă şi administrativă, urmând a fi puse în aplicare măsurile cuprinse în memorandumul/foaia de parcurs pentru realizarea cerinţelor hotărârii pilot, pronunţată de către CEDO, cu privire la condiţiile necorespunzătoare din penitenciare.

De asemenea, Guvernul vrea să instituie un mecanism de dialog permanent între reprezentanţii celor trei puteri: legislativă, executivă şi judecătorească, iar pentru îndeplinirea acestei măsuri va fi semnat un memorandum „cu forme concrete de lucru”.

Tot în domeniul dialogului, Guvernul va demara o campanie de informare publică asupra proiectului de legislaţie gratuită oferită populaţiei de Ministerul Justiţiei, încheierea de parteneriate între autorităţile statului şi profesiile juridice organizate în mod independent, dar şi constituirea la nivelul tuturor instanţelor de judecată a unor centre de informare (similar celor existente în instanţele din statele UE), conţinând materiale despre principalele proceduri judiciare, precum şi cu privire la principalele evoluţii normative.

Programul prevede ca la Ministerul Justiţiei să se constituie un compartiment special cu rol de a restrânge numărul de acte normative şi corelarea lor cu legislaţia europeană, dar şi evaluarea legislaţiei României şi reaşezarea ei pe alte baze, începând de la studiile de impact până la cunoaşterea legii de către cetăţeni şi aplicarea de către autorităţile publice.

Un alt punct se referă la implementarea la nivel naţional a proiectului „Dosarul electronic”, pentru a reduce costurile de administrare a instanţelor: hârtie, spaţii de arhivare şi costurile de deplasare, copiere, suportate de cetăţeni şi companii.

„Reducerea taxelor judiciare de timbru atunci când obiectul acestora este evaluabil în bani. Efecte: pentru a stimula introducerea în circuitul civil a imobilelor, terenuri sau alte categorii a căror situaţie juridică este neclară ca urmare a lipsei istorice a unor documente sau nesoluţionării unor partaje. Acordarea de către avocaţi a unei consultaţii anuale gratuite celor care îndeplinesc condiţiile pentru ajutor public judiciar, prin revizuirea cadrului legal. Efecte: facilităm accesul la justiţie şi degrevarea instanţelor de judecată – plata acestor onorarii se va asigura din bugetul ministerului Justiţiei. Scăderea duratei proceselor şi degrevarea instanţelor. Continuarea procesului de rearondare teritorială, ca formă de reducere a volumului mare de cauze de soluţionat la unele instanţe precum şi identificarea împreună cu reprezentanţii sistemului judiciar a unor noi forme de degrevare. Efecte: scăderea timpului de soluţionare a dosarelor în instanţe supraîncărcate, aflate de regulă în capitalele de judeţ. Există instanţe unde media de dosare de soluţionat/judecător este de 2.000, iar altele în care întreaga instanţă are de soluţionat acelaşi număr. Profesionalizarea şi recredibilizarea formelor alternative de soluţionare a conflictelor, cum ar fi medierea şi arbitrajul precum şi încurajarea utilizării procedurilor notariale. Consultarea reprezentanţilor sistemului judiciar în vederea identificării şi modificării acelor acte normative care contribuie la încărcarea artificială a unei instanţe de judecată”, sunt alte măsuri din Programul de guvernare.

În legătură cu practica unitară, programul stipulează consultarea reprezentanţilor sistemului judiciar în vederea identificării şi modificării acelor acte normative care, prin texte neclare, ambigue, conduc la practică neunitară, precum şi publicarea practicii judecătoreşti relevante pe paginile de internet ale instanţelor de judecată. De asemenea, programul menţionează consolidarea capacităţii ÎCCJ de a-şi îndeplini rolul constituţional de unificator al practicii judiciare prin asigurarea resurselor materiale şi umane, inclusiv a unui sediu corespunzător în proiectul „Justice District – Cartierul de Justiţie”, precum şi „degrevarea ÎCCJ de competenţe ce încarcă nejustificat activitatea instanţei supreme, cum ar fi cele din materia contenciosului administrativ, ce consumă aproximativ 25% din resursele instituţiei şi conduc la numeroase amânări în soluţionarea cauzelor”.

Guvernul îşi propune să continue programul naţional de investiţii în infrastructura instanţelor din capitalele de judeţ (25 sedii pentru instanţe şi 15 sedii pentru parchete) şi iniţierea unui program naţional în vederea creării a 15 centre regionale de arhivă, la nivelul fiecărei Curţi de Apel.

De asemenea, se propune realizarea proiectului „Cartierul pentru Justiţie – Justice District” din Bucureşti pentru a soluţiona problema lipsei spaţiilor necesare instanţelor şi Parchetelor din Capitală, CSM, Inspecţia Judiciară, INM şi MJ, în cadrul unui proiect de reabilitare urbană derulat în parteneriat cu Primăria Capitalei şi Ministerul Culturii, iar un procent de 10% din taxele judiciare va fi alocat direct pentru nevoile de administrare ale instanţelor de judecată.

În domeniul resurselor umane, programul prevede suplimentarea personalului din cadrul instanţelor, precum şi echilibrarea, împreună cu CSM, a schemelor de judecători, astfel încât să se ajungă la un raport de 1,5 – 2 grefieri/judecător, pentru a elimina situaţia în care procesele sunt soluţionate într-un an, iar comunicarea soluţiilor poate dura tot un an.

Un capitol din program se referă la îmbunătăţirea condiţiilor din penitenciare.

„Pornind de la realitatea unui sistem penitenciar învechit care nu îşi poate realiza rolul de custodiere şi reintegrare socială în acord cu standardele privind drepturile omului, precum şi de la faptul că pe rolul CEDO se află aproximativ 1.000 de cauze privind nerespectarea condiţiilor de detenţie, sunt necesare măsuri pe termen scurt şi mediu: continuarea proiectului de investiţii, de modernizare şi extindere acolo unde locaţiile permit şi construcţia a două penitenciare noi; alocarea de fonduri naţionale şi europene, pentru finanţarea infrastructurii de penitenciare. Efecte: respectarea drepturilor fundamentale, reducerea supraaglomerării şi evitarea condamnării României la plata unor sume importante ca urmare a condamnării de către CEDO; consolidarea sistemului de probaţiune ca formă de diminuare a populaţiei din penitenciare; aplicarea strategiei de reintegrare socială a persoanelor private de libertate, elaborată pentru perioada 2015-2019. Efecte: ţinta de reducere a recidivei şi diminuarea astfel a costurilor cu anchetarea, judecarea, condamnarea şi executarea pedepselor”, mai prevede Programul de guvernare.

Alte măsuri în domeniul Justiţiei: revizuirea statutului consilierilor de probaţiune, precum şi a strategiei naţionale în acest domeniu; operaţionalizarea Institutului Român de Criminologie; promovarea standardelor europene în materia prezumţiei de nevinovăţie în acord cu Directiva 346/2016; consolidarea capacităţii instituţionale a CSM, precum şi consolidarea Inspecţiei Judiciare, instituţii chemate să vegheze, în acelaşi timp, la respectarea independenţei sistemului judiciar, dar şi la menţinerea integrităţii, profesionalismului, imparţialităţii şi responsabilităţii magistraţilor, condiţii esenţiale pentru un act de justiţie de calitate şi eficient; extinderea numărului de instanţe specializate în materie comercială de la 3 (Cluj, Piteşti şi Târgu Mureş) la 15, respectiv în Bucureşti, de regulă în reşedinţele de judeţ în care funcţionează curţi de apel, instanţe unde îşi vor desfăşura activitatea judecători specializaţi; înfiinţarea unei instanţe pilot în materie de contencios administrativ şi fiscal care să funcţioneze în Capitală; simplificarea accesului la serviciile Registrului Comerţului şi preluarea de către această instituţie a unor proceduri, vizând societăţile comerciale, derulate în prezent la nivelul instanţelor.

„Luând în calcul progresele României şi atingerea benchmark-urilor, reperele iniţiale ale MCV, Guvernul şi CE vor coopera pentru ridicarea MCV în mandatul actualei Comisii”, îşi mai propune Guvernul.

Sursa: antena3.ro

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

Un răspuns la Guvernul îşi propune modernizarea legislaţiei privind sistemul judiciar. Investiții în penitenciare

  1. cloaca 29.01.2018 la 8:09

    Asa fratilor, inchideti scoli si bagati bani in puscarii ! Asta politica !