Guvernul ia în calcul ca bonurile de masă să se transforme în bani
Guvernul ia în calcul ca bonurile de masă să se transforme în bani
Guvernul ia în calcul ca bonurile de masă să se transforme în bani, potrivit unor surse guvernamentale. Practic, angajatorul să ofere sumele în loc de bonuri.
„Deci statul spune că valoarea tichetelor este de 35 de lei și poți să lași ca aceste tichete să fie date și în bani, dar în această valoare. Are totuși niște scutiri”, au spus acestea. Măsura este luată în calcul in cadrul pachetului de măsuri fiscale.
De la 1 august, valoarea maximă a bonurilor de masă a crescut la 35 lei și urmează ca de la 1 ianuarie 2024 să urce la 40 de lei.
Într-un comunicat transmis joi, industria HoReCa solicita Guvernului să păstreze sistemul de tichete de masă pe carduri restricționate și să ia în considerare importanța utilizării acestor sume pentru a încuraja angajații să mănânce la prânz, deoarece această politică socială are impact deosebit asupra sănătății și performanței acestora în munca, cu efecte asupra productivității angajatorilor.
„Tichetele de masă sunt în România din 1998 și au avut beneficii majore pentru angajați, care au integrat mai ușor masa de prânz în comportamentul lor. Din 2020, tichetele de masă sunt acordate exclusiv pe carduri contribuind la digitalizarea restaurantelor și fiscalizarea veniturilor. Cardurile emise în programele sociale ale Guvernului, prin care mese calde erau asigurate pentru categoriile vulnerabile au reprezentat o modalitate de educare a populației să facă plăți cu cardul”, menționează HORA.
Conform sursei citate, tichetele de masă trebuie să rămână emise pe carduri, a căror utilizare să rămână controlată prin lege, astfel încât să se asigure utilizarea pentru a mânca la prânz pentru angajați. Acest sistem funcționează în lume în peste 45 de țări și în România din anul 1999, iar efectele pentru economiile statelor care le implementează sunt recunoscute de organizații internaționale precum Organizația Internaționala a Muncii și OECD.
„Acordarea de sume în bani ca alocație de hrană nerestricționată poate avea efecte negative, pentru că aceste sume vor intra în economia subterană, angajații nu le vor folosi pentru a mânca la praz, iar în cele din urmă toți vom pierde, și statul, și angajații și HoReCa.”
„În prezent, 75% din sumele de pe carduri sunt retrase la bancomat conform ultimului raport de la BNR, de aceea eforturile statului de a stimula digitalizarea plăților trebuie să fie ferme și coerente. Acordarea de bani ca alternativă la tichete asigură utilizarea lor pentru alte scopuri, nu pentru a mânca la praz. Studiile arată că angajații dacă primesc o alocație în bani, nu o utilizează pentru achiziția de hrană”, menționează comunicatul citat.
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
95 cazuri de infecţie cu virusul West Nile, înregistrate în acest an: Cinci persoane au decedat
95 cazuri de infecţie cu virusul West Nile, înregistrate în acest an: Cinci persoane au decedat Institutul Național de Sănătate Publică a raportat 95 de cazuri de infecție cu virusul West Nile înregistrate în acest an, cele mai multe fiind depistate în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 60 și 69 de ani. De asemenea, […]
Cum va fi vremea în următoarea perioadă: Sfârșit de septembrie răcoros și maxime peste cele normale în octombrie 2026. Prognoza meteo de la ANM pentru următoarele patru săptămâni
Cum va fi vremea în următoarea perioadă: Sfârșit de septembrie răcoros și maxime peste cele normale în octombrie 2026. Prognoza meteo de la ANM pentru următoarele patru săptămâni Meteorologii ANM au emis vineri, 18 septembrie 2026, prognoza meteo actualizată până la jumătatea lunii octombrie, în intervalul 21.09 – 19.10. Potrivit ANM, în prima săptămână din […]
VIDEO | Tunelul Margina – Holdea, de pe A1, cel mai lung tunel de autostradă construit până acum în România, străpuns în totalitate. Lucrările au durat 2 ani, 24 de ore din 24, cu circa 900 de persoane implicate
Tunelul Margina – Holdea, de pe A1, cel mai lung tunel de autostradă construit până acum în România, străpuns în totalitate. Lucrările au durat 2 ani, 24 de ore din 24, cu circa 900 de persoane implicate Tunelurile construite pe secțiunea Margina – Holdea a Autostrăzii A1 Lugoj – Deva, cunoscută și sub denumirea de […]
