Guvernul ia în calcul ca bonurile de masă să se transforme în bani
Guvernul ia în calcul ca bonurile de masă să se transforme în bani
Guvernul ia în calcul ca bonurile de masă să se transforme în bani, potrivit unor surse guvernamentale. Practic, angajatorul să ofere sumele în loc de bonuri.
„Deci statul spune că valoarea tichetelor este de 35 de lei și poți să lași ca aceste tichete să fie date și în bani, dar în această valoare. Are totuși niște scutiri”, au spus acestea. Măsura este luată în calcul in cadrul pachetului de măsuri fiscale.
De la 1 august, valoarea maximă a bonurilor de masă a crescut la 35 lei și urmează ca de la 1 ianuarie 2024 să urce la 40 de lei.
Într-un comunicat transmis joi, industria HoReCa solicita Guvernului să păstreze sistemul de tichete de masă pe carduri restricționate și să ia în considerare importanța utilizării acestor sume pentru a încuraja angajații să mănânce la prânz, deoarece această politică socială are impact deosebit asupra sănătății și performanței acestora în munca, cu efecte asupra productivității angajatorilor.
„Tichetele de masă sunt în România din 1998 și au avut beneficii majore pentru angajați, care au integrat mai ușor masa de prânz în comportamentul lor. Din 2020, tichetele de masă sunt acordate exclusiv pe carduri contribuind la digitalizarea restaurantelor și fiscalizarea veniturilor. Cardurile emise în programele sociale ale Guvernului, prin care mese calde erau asigurate pentru categoriile vulnerabile au reprezentat o modalitate de educare a populației să facă plăți cu cardul”, menționează HORA.
Conform sursei citate, tichetele de masă trebuie să rămână emise pe carduri, a căror utilizare să rămână controlată prin lege, astfel încât să se asigure utilizarea pentru a mânca la prânz pentru angajați. Acest sistem funcționează în lume în peste 45 de țări și în România din anul 1999, iar efectele pentru economiile statelor care le implementează sunt recunoscute de organizații internaționale precum Organizația Internaționala a Muncii și OECD.
„Acordarea de sume în bani ca alocație de hrană nerestricționată poate avea efecte negative, pentru că aceste sume vor intra în economia subterană, angajații nu le vor folosi pentru a mânca la praz, iar în cele din urmă toți vom pierde, și statul, și angajații și HoReCa.”
„În prezent, 75% din sumele de pe carduri sunt retrase la bancomat conform ultimului raport de la BNR, de aceea eforturile statului de a stimula digitalizarea plăților trebuie să fie ferme și coerente. Acordarea de bani ca alternativă la tichete asigură utilizarea lor pentru alte scopuri, nu pentru a mânca la praz. Studiile arată că angajații dacă primesc o alocație în bani, nu o utilizează pentru achiziția de hrană”, menționează comunicatul citat.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Fitch menține ratingul României la BBB-, cu perspectivă negativă: Creștere economică sub potențial și datorie în urcare
Fitch menține ratingul României la BBB-, cu perspectivă negativă: Creștere economică sub potențial și datorie în urcare Agenția de evaluare financiară Fitch Ratings a decis să mențină ratingul de emitent pe termen lung în valută al României la nivelul „BBB-”, cu perspectivă negativă, potrivit anunțului oficial publicat vineri, 12 februarie 2026. Agenția internațională de evaluare […]
Ministrul Sănătății: Să fie desfăcut contractul de muncă al medicului prins la muncă la privat, în timpul programului de la spitalul public
Ministrul Sănătății: Să fie desfăcut contractul de muncă al medicului prins la muncă la privat, în timpul programului de la spitalul public Alexandru Rogobete, a declarat vineri, la Timișoara, că trebuie desfăcute contractele de muncă ale medicilor angajați în spitale din sistemul public, dar care sunt prinși că în timpul programului se duc să lucreze […]
România, în recesiune tehnică: Ce este și care sunt diferențele față de cea economică România a intrat oficial în recesiune tehnică, fiind vorba de o situație care definește scăderea produsul uiintern brut (PIB-ul) unei țări pentru două trimestre consecutive, comparativ cu trimestrul anterior. Recesiunea tehnică este diferită față de cea economică, deoarece se ia în […]
