Rămâi conectat

Ştirea zilei

Guvernarea PDL – UDMR şi dezvoltarea regională

Redactia Ziarului Unirea

Publicat

în

1. Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au aprobat, la 26 mai 2003, Regulamentul (CE) Nr. 1059/2003 privind instituirea unui nomenclator al unităţilor teritoriale de statistică (NUTS) (sublinierea D.C.G.).
Regulamentul a fost adoptat pentru a dispune de date statistice comparabile pe ansamblul Uniunii Europene.
El prevede „cel puţin trei niveluri ierarhice de detaliere”, bazate pe componenţa teritorială actuală a regiunilor de nivel NUTS 3 (sublinierea D.C.G.).
Articolul 2 al Regulamentului precizează: „NUTS este un nomenclator ierarhic” cu 3 nivele de unităţi teritoriale şi anume – NUTS 1, NUTS 2 şi NUTS 3 (articolul 2).
Definirea acestor unităţi teritoriale „se bazează în principal pe unităţile administrative existente în statele membre” (articolul 3 din Regulament).
Cele 3 niveluri NUTS sunt determinate de „pragurile demografice” (minimum şi maximum) anume:
NUTS 1 de la 3 la 7 milioane locuitori
NUTS 2 800.000 până la 3 milioane
NUTS 3 150.000 până la 800.000
2. Pornind de la Recomandarea nr. 1059 din 26 mai 2003, Guvernul Român a iniţiat şi Parlamentul a aprobat Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr. 577 din 29 iunie 2004).
Politica de dezvoltare regională – precizează legiuitorul din 2004 – este pusă în aplicare „în scopul asigurării creşterii economice şi dezvoltării sociale echilibrate şi durabile ale unor arii geografice constituite în regiuni de dezvoltare” (Legea din 2004, articolul 2/1).
Legea 315/2004 a stabilit 8 regiuni de dezvoltare.
3. În 2009, 9 senatori şi 22 deputaţi UDMR au înaintat Senatului o propunere legislativă (înregistrată cu nr. L/432/2009) pentru „modificarea şi completarea Legii 315/2004 privind dezvoltarea regională în România cu modificările şi completările ulterioare”.
Propunerea constă în formarea a 16 regiuni şi 5 macroregiuni de dezvoltare, în locul celor 8 existente în prezent.
Expunerea de motive, semnată de iniţiatori, cuprinde formulări generale, ca de exemplu, „diminuarea decalajelor economice şi sociale… susţinerea unei dezvoltări durabile a tuturor regiunilor ţării… restructurarea economiei regiunilor… promovarea unei dezvoltări echilibrate, a unor comunităţi durabile şi a incluziunii sociale…”.
Expunerea de motive nu explică de ce împărţirea pe cele 8 regiuni de dezvoltare din 2004 ar trebui înlocuită.
Anexa I a propunerii legislative a parlamentarilor UDMR enumeră cele 16 regiuni de dezvoltare, fiecare cu numele unităţilor componente, unde însă denumirea „judeţ” nu apare nicăieri.
Omisiune care alimentează informaţia vehiculată pe cale orală, că judeţele vor dispărea odată cu noua regionalizare. Dispariţia judeţelor pare sugerată şi de explicaţia unuia din iniţiatori: cele 16 regiuni de dezvoltare reprezintă o fază intermediară spre cele cinci macroregiuni, obligatorii în 2013. Explicaţia nu face nici o menţiune despre existenţa în continuare a judeţelor.
Iniţiatorii doresc ca împărţirea în 16 regiuni să intre repede în vigoare, în 2011.
În martie 2010, un deputat UDMR a propus ca Aradul să nu facă parte din aceeaşi regiune de dezvoltare cu judeţul Timiş şi să se alăture judeţelor Bihor, Satu Mare şi Sălaj cu care „se aseamănă mai mult din punct de vedere economic sau cultural”.
Din propunerea de mai sus rezultă următoarele:
a) Regiunile de dezvoltare stabilite în 2004 sunt anulate fără vreo motivare reală.
b) Se propune un regim de tranziţie cu 16 regiuni – cu o durată de maximum trei ani; tranziţia ne aminteşte de „întovărăşirile agricole” din anii ‘50 menite să înlesnească eliminarea proprietăţii ţărăneşti individuale şi constituirea colhozului.
Propunerea cu 16 regiuni de dezvoltare urmăreşte cumva desfiinţarea judeţelor ca unităţi de bază? O atare desfiinţare ar fi un unicum în Uniunea Europeană unde asemenea unităţi teritoriale de bază există în continuare, confirmate prin Regulamentul nr. 1059/2003.
c) Între cele 16 propuse regiuni de dezvoltare, la nr. 14 figurează „Covasna-Harghita-Mureş”. Este astfel reconstituită teritorial fosta „Regiune autonomă maghiară” din anii 1952-1958 , numită acum „Regiunea de dezvoltare nr. 14?.
d) Macroregiunile IV şi V din noua propunere de regionalizare împart aria transilvană în două.
IV. La Sud: Arad, Timiş, Caraş Severin, Hunedoara, Alba, Sibiu şi Braşov;
V. Toată aria de Nord şi Est a Transilvaniei, de la Oradea, Satu Mare şi Baia Mare, până la Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe.
O atare propunere trimite la trecutul apropiat, astfel:
a) a se compara macroregiunea V cu teritoriul cedat prin Dictatul de la Viena în august 1940. Macroregiunea V înseamnă o lărgire spre sud a teritoriului cedat în 1940.
b) În august 1940, a avut loc la Turnu Severin o întâlnire preliminară a unor reprezentanţi ai României şi Ungariei, preludiu la Dictatul de la Viena. Partea ungară a propus celei române „împărţirea” Transilvaniei între cele două state.
Macroregiunea propusă în 2009 este, cu mici diferenţe, aceeaşi cu propunerea din august 1940.
Se poate interpreta că este o simplă coincidenţă.
Se poate interpreta şi altfel.
Evenimente relativ recente au demonstrat că nu este prea complicat să se constituie un nou stat pe teritoriul unui stat european, fie prin mijloace militare, fie altele, cu concursul susţinut al mass-media internaţionale. Noul „stat” recunoscut de o seamă de guverne este un „model” ce poate fi, în anume împrejurări, invocat şi pus în practică.
Traseul propunerii din 2009: pentru-contra şi iarăşi pentru.
3 iunie 2009: Propunerea UDMR este înregistrată la Senat cu nr. b284.
10.06-10.07.2009: Trimisă spre aviz la Consiliul Legislativ, la Guvern şi la Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului.
10.07.2009: Consiliul legislativ: aviz favorabil.
23.09.2009: Punctul de vedere al guvernului – aviz negativ.
3 şi 9 februarie 2010: Punctul de vedere al Comisiei pentru administraţie publică etc. – aviz negativ.
10 februarie 2010: Propunerea pentru o nouă regionalizare a României este înscrisă pe ordinea de zi a Senatului şi adoptată în aceeaşi zi, prin aprobare tacită.
Cum a fost posibil ca, pe de o parte, Guvernul (PDL-UDMR) şi Comisia pentru administraţie publică să dea aviz negativ, iar Senatul să adopte propunerea prin aprobare tacită?
Se pare că lucrul a fost posibil printr-o manevră de procedură iniţiată de un lider al majorităţii din Senat. O atitudine cel puţin curioasă…
În concluzie, o propunere de împărţire a României pe regiuni a trecut de una dintre Camere fără să fi avut loc nici un fel de dezbatere şi nici un fel de discuţie în public, fiind totuşi vorba de o chestiune de interes naţional.
Să fie o simplă coincidenţă!?!
Când regimul trecut a renunţat, în 1968, la împărţirea în raioane şi regiuni (după model sovietic), propunerea de revenire la judeţe a fost publicată în presă, cu harta respectivă, spre dezbatere publică. Iar definitivarea, atunci, în 1968, a ţinut seamă şi de opiniile venite din public, ca, de exemplu, constituirea a două judeţe: Brăila şi Galaţi (iniţial era prevăzut un singur judeţ, cu ambele oraşe dunărene).
Într-un sistem cu mai multe partide şi libertatea mass-media o asemenea propunere – constituirea regiunilor de dezvoltare – cu consecinţe ce pot duce foarte departe… trece pe tăcute, pe furiş, ascunsă opiniei publice.
Regiunile de dezvoltare conform Legii 315/2004
1) Nord-Est, cu judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Bacău şi Vaslui; 2) Sud-Est, cu judeţele Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila, Tulcea şi Constanţa; 3) Sud-Muntenia, cu judeţele Argeş, Prahova, Dâmboviţa, Teleorman, Giurgiu, Ialomiţa şi Călăraşi; 4) Sud-Vest Oltenia, cu judeţele Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Dolj şi Olt; 5) Vest, cu judeţele Timiş, Caraş Severin, Hunedoara şi Arad; 6) Nord-Vest, cu judeţele Bihor, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş şi Satu Mare; 7) Centru, cu judeţele Alba, Sibiu, Mureş, Harghita, Covasna şi Braşov, Bucureşti-Ilfov, cu Municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov.
Cele 16 Regiuni de dezvoltare conform propunerii UDMR din 2009
Prin propunerea UDMR, aria transilvană este decupată în felii. Unele merg în prelungirea regiunii de dezvoltare „Covasna-Harghita-Mureş”. Altele se aşează de-a lungul Carpaţilor meridionali: 01 – Botoşani, Suceava; 02 – Bacău, Iaşi, Neamţ, Vaslui; 03 – Brăila, Buzău, Galaţi, Vrancea; 04 – Constanţa, Tulcea; 05 – Bucureşti; 06 – Călăraşi, Ialomiţa, Ilfov; 07 – Giurgiu, Teleorman; 08 – Dolj, Mehedinţi, Olt; 09 – Gorj, Vâlcea; 10 – Argeş, Dâmboviţa, Prahova; 11 – Arad, Caraş Severin, Timişoara; 12 – Alba, Hunedoara; 13 – Sibiu, Braşov; 14 – Covasna, Harghita, Mureş; 15 – Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş; 16 – Bihor, Sălaj, Satu Mare”.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Ştirea zilei

PERCHEZIȚII DIICOT în cinci judeţe, inclusiv ALBA, într-un dosar privind introducerea fără drept de deşeuri din Uniunea Europeană

Ziarul Unirea

Publicat

în

Percheziţii domiciliare în cinci judeţe într-un dosar privind introducerea fără drept de deşeuri.

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) – Serviciul Teritorial Timişoara împreună cu poliţişti din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Timişoara efectuează, duminică, 44 de percheziţii domiciliare, pe raza judeţelor Arad, Bihor, Hunedoara, Alba, Sibiu, inclusiv la sediile şi punctele de lucru ale unor persoane juridice, într-un dosar penal privind săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, contrabandă în formă calificată, complicitate la contrabandă în formă calificată, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals.

Elit - Gustul Desăvârșit

Potrivit DIICOT, începând cu anul 2021, în zona de vest a ţării (judeţele Timiş, Arad, Bihor şi Hunedoara) precum şi în municipiul Bucureşti, mai multe persoane s-au constituit într-un grup infracţional organizat, specializat în introducerea fără drept în ţară de deşeuri provenite din spaţiul intracomunitar în scopul obţinerii de beneficii financiare substanţiale.

Sursa citată arată că deşi, potrivit OUG nr. 195/2005, privind protecţia mediului „Introducerea pe teritoriul României a deşeurilor de orice natură, în scopul eliminării acestora, este interzisă”, sub pretextul efectuării unor operaţiuni de valorificare sau reciclare, membrii grupului infracţional, pe fiecare palier sau nivel de execuţie, au acţionat pentru introducerea ilegală în ţară a deşeurilor, punând astfel în pericol sănătatea populaţiei şi mediul înconjurător.

„Aceştia au profitat şi de faptul că în România preţul de procesare şi reciclare a deşeurilor (80 lei/tona), este unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană urmărind astfel să obţină în mod facil câştiguri financiare importante”, menţionează DIICOT.

Pe primul palier al grupului s-au aflat intermediarii sau brokerii de deşeuri, care s-au ocupat de importuri de deşeuri, disimulate ca făcând parte din categoria celor care pot fi supuse reciclării sau valorificării. Importurile s-au efectuat de la societăţi comerciale din mai multe ţări europene, iar disimularea s-a realizat şi prin falsificarea documentelor însoţitoare în care s-au făcut menţiuni nereale în sensul că materialele transportate fac parte din categoria celor care pot fi supuse recuperării sau reciclării.

Cel de al doilea palier al grupului infracţional a fost reprezentat de transportatori români, care s-au deplasat la sediile sau punctele de lucru ale firmelor comunitare, de regulă în Italia, unde au procedat la încărcarea deşeurilor în vederea reciclării sau recuperării în ţară. Actele de transport şi documentele însoţitoare au fost întocmite cu menţiuni nereale, potrivit cărora deşeurile încărcate vor fi supuse operaţiunilor de valorificare sau recuperare.

„Pentru a reduce cheltuielile cu procesarea deşeurilor, cei mai mulţi operatori comunitari au procedat la colectarea nediferenţiată (pe categorii) a deşeurilor şi încărcarea mijloacelor de transport ale transportatorilor români cu deşeuri care nu puteau face obiectul recuperării sau reciclării sau cu deşeuri municipale, fapt interzis de normele europene precum şi de legislaţia naţională. Astfel, ignorând cu bună ştiinţă prevederile OUG nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, transportatorii români, au încărcat, transportat şi introdus în ţară deşeuri care nu puteau face obiectul reciclării”, mai arată DIICOT.

Pe cel de-al treilea palier al grupării s-au aflat administratorii şi societăţile care au ca obiect de activitate valorificarea sau reciclarea deşeurilor.

DIICOT precizează că membrii grupului infracţional organizat au acţionat pentru a ascunde trasabilitatea deşeurilor prin atestarea nereală în documentul informativ însoţitor pentru transporturile de deşeuri, a instalaţiei de reciclare sau recuperare şi a operaţiunii de recuperare la care urma să fie supus deşeul.

De asemenea, în unele situaţii, deşi încărcătura era formată din deşeuri, transportatorii cu sprijinul intermediarilor, au atestat în mod nereal în documentele însoţitoare că transportă materie primă, astfel că s-au prezentat la intrarea în ţară, în punctele de trecere a frontierei în care nu activau funcţionarii de mediu, încălcând astfel prevederile Ordinului nr. 1736/2022 din 27 iunie 2022 cu privire la raportarea introducerii în ţară de deşeuri în Sistemul informatic de asigurare a trasabilităţii deşeurilor (SIATD) şi prevederile Ordinul nr. 831/49/2022 cu privire la punctele de trecere a frontierei de stat obligatorii pentru transferurile comunitare de deşeuri.

După introducerea nelegală în ţară a deşeurilor membrii grupului infracţional au acţionat pentru ştergerea urmelor infracţiunii de contrabandă calificată, procedând la influenţarea trasabilităţii pentru a ascunde provenienţa deşeurilor şi la transportarea lor la diferite societăţi care deţineau instalaţii de reciclare sau recuperare.

DIICOT menţionează că, pe parcursul activităţii de urmărire penală, au fost depistate 57 de astfel de transporturi, însumând cantitatea de peste 1.500 de tone de deşeuri. Pentru alte transporturi depistate la intrarea în ţară, nu a fost permis accesul pe teritoriul României.

„Pentru a reduce riscul de a fi descoperiţi de organele de control, transportatorii au acţionat numai la finele săptămânii şi de regulă noaptea, încercat să profite de oboseala acumulată de cei care efectuează controalele şi de faptul că în acele intervale orare funcţionarii de mediu lipsesc din punctele de trecere a frontierei, urmând să fie sesizaţi de poliţiştii de frontieră în cazul unor bănuieli cu privire la neconformitatea transporturilor”, indică DIICOT.

La sediul DIICOT – Serviciul Teritorial Timişoara vor fi conduse un număr de aproximativ 40 persoane, în vederea audierii.

Activităţile sunt realizate cu sprijinul poliţiştilor din cadrul Brigăzilor de Combatere a Criminalităţii Organizate Cluj, Oradea, Alba Iulia, Serviciilor de Combatere a Criminalităţii Organizate Arad, Hunedoara şi Sibiu, specialiştilor din cadrul ANAF şi comisarilor Gărzii Naţionale de Mediu.

Acţiunea beneficiază de sprijinul jandarmilor din cadrul Grupărilor Mobile de Jandarmi Timişoara şi Cluj şi Inspectoratelor Judeţene de Jandarmi Arad, Bihor, Alba şi Sibiu.

Pe parcursul investigaţiilor şi cercetărilor efectuate, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră a acordat sprijin prin ITPF Oradea, STPF Borş şi STPF Nădlac. Suportul de specialitate a fost asigurat de către Biroul Tehnic şi de Criminalistică din cadrul DIICOT şi Direcţia Operaţiuni Speciale din Poliţia Română.

DIICOT precizează că pe întreg parcursul procesului penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile şi garanţiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum şi de prezumţia de nevinovăţie.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

FOTO | Imagini IMPRESIONANTE din peștera Lucia, din Munții Apuseni: O asociație din Alba a explorat și pozat locul încărcat de istorie și frumusețe naturală

Ziarul Unirea

Publicat

în

FOTO | Imagini IMPRESIONANTE din peștera Lucia, din Munții Apuseni: O asociație din Alba a explorat și pozat locul încărcat de istorie și frumusețe naturală

Asociația Apuseni Spirit a explorat și fotografiat o adevărată comoară naturală din Munții Apuseni, peștera Lucia, dorind să promoveze numeroasele locuri pline de istorie și frumusețe care se află în această zonă.

„Duminică, privind prin obiectivul aparatului foto, am traversat pragul pesterii Lucia, un sanctuar al legendelor învăluite în mister și uitare.
Încărcată cu istorie și frumusețe naturală, Lucia a devenit terenul nostru de explorare și descoperire.

Elit - Gustul Desăvârșit

Această primă expediție fotografică reprezintă doar începutul unei odisei mai mari, parte a proiectului nostru de dezvoltare regională.

Ne propunem să documentăm fiecare colț al acestui ținut: peșteri fascinante, puncte de belvedere, constructii vechi, restaurante tradiționale, locuri de cazare, mesteri populari, Copaci legendari, locuri de poveste.

Astfel, Munții Apuseni vor deveni o perlă turistică, o poveste vie de neuitat. Prin această inițiativă, dorim să aducem în prim-plan istoria și cultura noastră, să le împărtășim cu lumea și să facem din acest colț de lume un magnet pentru iubitorii de aventură și frumos autentic.

Va asteptam si pe dumneavoastra la aceste aventuri Duminica viitoare la pestera cu altar din Valea Verde”, au transmis reprezentanții Apuseni Spirit, prin intermediul paginii de socializare.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

1 octombrie 2023| Tropote în Țara Vinului ediția cu numărul XX, la Poligonul de la Micești! Muzică populară, competiții strânse și alte surprize îi așteaptă pe vizitatori

Ziarul Unirea

Publicat

în

Tropote în Țara Vinului ediția cu numărul XX, la Poligonul de la Micești! Muzică populară, competiții strânse și alte surprize îi așteaptă pe vizitatori

În data de 1 octombrie 2023, Alba Iulia va deveni gazda unui eveniment special care promite să aducă bucurie și entuziasm în inimile tuturor participanților. Este vorba despre „Tropote în Țara Vinului – Ediția 20,” organizat de TNL Alba Iulia. Această aniversare aduce în prim-plan 20 de ediții pline de tradiție, pasiune și muzică, iar postarea pe Facebook a evenimentului este deja un hit printre locuitorii din zonă.

Evenimentul „Tropote în Țara Vinului” este unul care a marcat calendarul cultural al Alba Iuliei timp de două decenii. Cu fiecare ediție, acesta a crescut în popularitate și prestigiu, atrăgând iubitori ai tradițiilor, pasionați de călărie și amatori de muzică populară din toată țara.

Elit - Gustul Desăvârșit

Ediția aniversară din acest an se va desfășura pe Poligonul Jandarmeriei de la Micești. Pentru participanți, înregistrarea începe la ora 10:00, iar pentru spectatori, evenimentul este deschis de la ora 12:00. Astfel, toată lumea este invitată să participe și să se bucure de atmosfera plină de energie și entuziasm.

Pentru a marca această ediție specială, vor fi organizate mai multe probe captivante, cum ar fi tracțiunea, călăria la viteză și competiția de frumusețe. Acestea oferă ocazia pentru călăreți și cai să-și demonstreze abilitățile și grația în fața publicului entuziast.

Evenimentul nu se rezumă doar la competiții și probe. Participanții și spectatorii vor avea șansa să se bucure de un spectacol autentic de muzică populară, care va aduce în prim-plan acordurile tradiționale ale zonei. Această parte a evenimentului va adăuga o notă culturală specială și va completa atmosfera de sărbătoare.

Nu trebuie să uităm de competiții, unde vor fi acordate premii pentru cele mai bune performanțe. Campionul ediției va fi recompensat cu onoruri și recunoaștere pentru eforturile depuse.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare