Rămâi conectat

Ştirea zilei

Guvernarea PDL – UDMR şi dezvoltarea regională

Redactia Ziarului Unirea

Publicat

în

1. Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au aprobat, la 26 mai 2003, Regulamentul (CE) Nr. 1059/2003 privind instituirea unui nomenclator al unităţilor teritoriale de statistică (NUTS) (sublinierea D.C.G.).
Regulamentul a fost adoptat pentru a dispune de date statistice comparabile pe ansamblul Uniunii Europene.
El prevede „cel puţin trei niveluri ierarhice de detaliere”, bazate pe componenţa teritorială actuală a regiunilor de nivel NUTS 3 (sublinierea D.C.G.).
Articolul 2 al Regulamentului precizează: „NUTS este un nomenclator ierarhic” cu 3 nivele de unităţi teritoriale şi anume – NUTS 1, NUTS 2 şi NUTS 3 (articolul 2).
Definirea acestor unităţi teritoriale „se bazează în principal pe unităţile administrative existente în statele membre” (articolul 3 din Regulament).
Cele 3 niveluri NUTS sunt determinate de „pragurile demografice” (minimum şi maximum) anume:
NUTS 1 de la 3 la 7 milioane locuitori
NUTS 2 800.000 până la 3 milioane
NUTS 3 150.000 până la 800.000
2. Pornind de la Recomandarea nr. 1059 din 26 mai 2003, Guvernul Român a iniţiat şi Parlamentul a aprobat Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr. 577 din 29 iunie 2004).
Politica de dezvoltare regională – precizează legiuitorul din 2004 – este pusă în aplicare „în scopul asigurării creşterii economice şi dezvoltării sociale echilibrate şi durabile ale unor arii geografice constituite în regiuni de dezvoltare” (Legea din 2004, articolul 2/1).
Legea 315/2004 a stabilit 8 regiuni de dezvoltare.
3. În 2009, 9 senatori şi 22 deputaţi UDMR au înaintat Senatului o propunere legislativă (înregistrată cu nr. L/432/2009) pentru „modificarea şi completarea Legii 315/2004 privind dezvoltarea regională în România cu modificările şi completările ulterioare”.
Propunerea constă în formarea a 16 regiuni şi 5 macroregiuni de dezvoltare, în locul celor 8 existente în prezent.
Expunerea de motive, semnată de iniţiatori, cuprinde formulări generale, ca de exemplu, „diminuarea decalajelor economice şi sociale… susţinerea unei dezvoltări durabile a tuturor regiunilor ţării… restructurarea economiei regiunilor… promovarea unei dezvoltări echilibrate, a unor comunităţi durabile şi a incluziunii sociale…”.
Expunerea de motive nu explică de ce împărţirea pe cele 8 regiuni de dezvoltare din 2004 ar trebui înlocuită.
Anexa I a propunerii legislative a parlamentarilor UDMR enumeră cele 16 regiuni de dezvoltare, fiecare cu numele unităţilor componente, unde însă denumirea „judeţ” nu apare nicăieri.
Omisiune care alimentează informaţia vehiculată pe cale orală, că judeţele vor dispărea odată cu noua regionalizare. Dispariţia judeţelor pare sugerată şi de explicaţia unuia din iniţiatori: cele 16 regiuni de dezvoltare reprezintă o fază intermediară spre cele cinci macroregiuni, obligatorii în 2013. Explicaţia nu face nici o menţiune despre existenţa în continuare a judeţelor.
Iniţiatorii doresc ca împărţirea în 16 regiuni să intre repede în vigoare, în 2011.
În martie 2010, un deputat UDMR a propus ca Aradul să nu facă parte din aceeaşi regiune de dezvoltare cu judeţul Timiş şi să se alăture judeţelor Bihor, Satu Mare şi Sălaj cu care „se aseamănă mai mult din punct de vedere economic sau cultural”.
Din propunerea de mai sus rezultă următoarele:
a) Regiunile de dezvoltare stabilite în 2004 sunt anulate fără vreo motivare reală.
b) Se propune un regim de tranziţie cu 16 regiuni – cu o durată de maximum trei ani; tranziţia ne aminteşte de „întovărăşirile agricole” din anii ‘50 menite să înlesnească eliminarea proprietăţii ţărăneşti individuale şi constituirea colhozului.
Propunerea cu 16 regiuni de dezvoltare urmăreşte cumva desfiinţarea judeţelor ca unităţi de bază? O atare desfiinţare ar fi un unicum în Uniunea Europeană unde asemenea unităţi teritoriale de bază există în continuare, confirmate prin Regulamentul nr. 1059/2003.
c) Între cele 16 propuse regiuni de dezvoltare, la nr. 14 figurează „Covasna-Harghita-Mureş”. Este astfel reconstituită teritorial fosta „Regiune autonomă maghiară” din anii 1952-1958 , numită acum „Regiunea de dezvoltare nr. 14?.
d) Macroregiunile IV şi V din noua propunere de regionalizare împart aria transilvană în două.
IV. La Sud: Arad, Timiş, Caraş Severin, Hunedoara, Alba, Sibiu şi Braşov;
V. Toată aria de Nord şi Est a Transilvaniei, de la Oradea, Satu Mare şi Baia Mare, până la Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe.
O atare propunere trimite la trecutul apropiat, astfel:
a) a se compara macroregiunea V cu teritoriul cedat prin Dictatul de la Viena în august 1940. Macroregiunea V înseamnă o lărgire spre sud a teritoriului cedat în 1940.
b) În august 1940, a avut loc la Turnu Severin o întâlnire preliminară a unor reprezentanţi ai României şi Ungariei, preludiu la Dictatul de la Viena. Partea ungară a propus celei române „împărţirea” Transilvaniei între cele două state.
Macroregiunea propusă în 2009 este, cu mici diferenţe, aceeaşi cu propunerea din august 1940.
Se poate interpreta că este o simplă coincidenţă.
Se poate interpreta şi altfel.
Evenimente relativ recente au demonstrat că nu este prea complicat să se constituie un nou stat pe teritoriul unui stat european, fie prin mijloace militare, fie altele, cu concursul susţinut al mass-media internaţionale. Noul „stat” recunoscut de o seamă de guverne este un „model” ce poate fi, în anume împrejurări, invocat şi pus în practică.
Traseul propunerii din 2009: pentru-contra şi iarăşi pentru.
3 iunie 2009: Propunerea UDMR este înregistrată la Senat cu nr. b284.
10.06-10.07.2009: Trimisă spre aviz la Consiliul Legislativ, la Guvern şi la Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului.
10.07.2009: Consiliul legislativ: aviz favorabil.
23.09.2009: Punctul de vedere al guvernului – aviz negativ.
3 şi 9 februarie 2010: Punctul de vedere al Comisiei pentru administraţie publică etc. – aviz negativ.
10 februarie 2010: Propunerea pentru o nouă regionalizare a României este înscrisă pe ordinea de zi a Senatului şi adoptată în aceeaşi zi, prin aprobare tacită.
Cum a fost posibil ca, pe de o parte, Guvernul (PDL-UDMR) şi Comisia pentru administraţie publică să dea aviz negativ, iar Senatul să adopte propunerea prin aprobare tacită?
Se pare că lucrul a fost posibil printr-o manevră de procedură iniţiată de un lider al majorităţii din Senat. O atitudine cel puţin curioasă…
În concluzie, o propunere de împărţire a României pe regiuni a trecut de una dintre Camere fără să fi avut loc nici un fel de dezbatere şi nici un fel de discuţie în public, fiind totuşi vorba de o chestiune de interes naţional.
Să fie o simplă coincidenţă!?!
Când regimul trecut a renunţat, în 1968, la împărţirea în raioane şi regiuni (după model sovietic), propunerea de revenire la judeţe a fost publicată în presă, cu harta respectivă, spre dezbatere publică. Iar definitivarea, atunci, în 1968, a ţinut seamă şi de opiniile venite din public, ca, de exemplu, constituirea a două judeţe: Brăila şi Galaţi (iniţial era prevăzut un singur judeţ, cu ambele oraşe dunărene).
Într-un sistem cu mai multe partide şi libertatea mass-media o asemenea propunere – constituirea regiunilor de dezvoltare – cu consecinţe ce pot duce foarte departe… trece pe tăcute, pe furiş, ascunsă opiniei publice.
Regiunile de dezvoltare conform Legii 315/2004
1) Nord-Est, cu judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Bacău şi Vaslui; 2) Sud-Est, cu judeţele Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila, Tulcea şi Constanţa; 3) Sud-Muntenia, cu judeţele Argeş, Prahova, Dâmboviţa, Teleorman, Giurgiu, Ialomiţa şi Călăraşi; 4) Sud-Vest Oltenia, cu judeţele Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Dolj şi Olt; 5) Vest, cu judeţele Timiş, Caraş Severin, Hunedoara şi Arad; 6) Nord-Vest, cu judeţele Bihor, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş şi Satu Mare; 7) Centru, cu judeţele Alba, Sibiu, Mureş, Harghita, Covasna şi Braşov, Bucureşti-Ilfov, cu Municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov.
Cele 16 Regiuni de dezvoltare conform propunerii UDMR din 2009
Prin propunerea UDMR, aria transilvană este decupată în felii. Unele merg în prelungirea regiunii de dezvoltare „Covasna-Harghita-Mureş”. Altele se aşează de-a lungul Carpaţilor meridionali: 01 – Botoşani, Suceava; 02 – Bacău, Iaşi, Neamţ, Vaslui; 03 – Brăila, Buzău, Galaţi, Vrancea; 04 – Constanţa, Tulcea; 05 – Bucureşti; 06 – Călăraşi, Ialomiţa, Ilfov; 07 – Giurgiu, Teleorman; 08 – Dolj, Mehedinţi, Olt; 09 – Gorj, Vâlcea; 10 – Argeş, Dâmboviţa, Prahova; 11 – Arad, Caraş Severin, Timişoara; 12 – Alba, Hunedoara; 13 – Sibiu, Braşov; 14 – Covasna, Harghita, Mureş; 15 – Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş; 16 – Bihor, Sălaj, Satu Mare”.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Ştirea zilei

FOTO VIDEO| FURT BIZAR într-un sat din Alba: Aproape 50 de casete de beton, puse împotriva alunecărilor de teren, ar fi fost luate de niște necunoscuți

URSALEȘ Iulian

Publicat

în

FURT BIZAR într-un sat din Alba: Aproape 50 de casete de beton, puse împotriva alunecărilor de teren, ar fi fost luate de niște necunoscuți

O situație bizară a fost întâlnită în satul Feneș din județul Alba, în decursul ultimelor săptămâni.

Un număr de 45 de casete prefabricate din beton, destinate sprijinirii taluzurilor împotriva alunecărilor de teren de pe Drumul Forestier Feneș Groza ar fi fost furate de către niște autori necunoscuți.

Elit - Gustul Desăvârșit

Localnicii au relatat pentru ziarulunirea.ro că Direcția Silvică Alba a fost notificată în ceea ce privește evenimentul petrecut.

Alunecările de teren se pot forma din cauza:

  • defrișării pădurilor(copacii fixează solul și previn apariția unor astfel de incidente)
  • cutremurelor
  • ploilor abundente dintr-o anumită zonă(pământul se înmoaie și se desprinde de versanți)

Sursa video: Vintan Pavel Ilie Silvicultor


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

Șapte milioane de lei pentru restaurarea Casei Parohiale a Bisericii Reformate din Roșia Montană: O nouă licitație lansată în SEAP

Culda Ionică

Publicat

în

Șapte milioane de lei pentru restaurarea Casei Parohiale a Bisericii Reformate din Roșia Montană: O nouă licitație lansată în SEAP

O nouă licitație pentru desfășurarea lucrărilor de restaurare și punere în valoare a monumentului istoric „Casa Parohială a Bisericii Reformate Roșia Montană” a fost lansata recent în mediul public.

Potrivit informațiilor puse la dispoziție pe Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) investiția, în valoare de 7552100,50 lei va avea în vedere următoarele aspecte:

Elit - Gustul Desăvârșit

Corp C1:

– scoaterea din pericol a clădirii și protecții provizorii minimale;
– elementele valoroase (componente de metal, tâmplării, lemn sculptat de stejar, parapete) se depozitează cu posibilitate de
refolosire;
– subzidiri în subsol, executate pe tronsoane de maxim 1m, pe maximum 20% din suprafața totală;
– cămășuirea fundației cu zidărie și injectarea lacunelor în masa zidăriei;
– refacerea continuității zidurilor prăbușite – folosind piatră similară cu cea existentă, cărămidă, mortar de var (hidraulic), injectări și
verificarea și reactivarea tiranților metalici existenți și dispunerea unora noi și înlocuirea centurilor de lemn de stejar de la parter și
etaj;
– Lucrări de consolidare
Se vor realiza următoarele intervenții arhitecturale la casa parohială:
– rezidiri locale, rerostuiri, conservarea tencuielilor originale și retencuiri folosind tencuieli pe bază de var și tehnicile tradiționale
(cercuiala).
– se vor reface modenaturile istorice după urmele păstrate in situ cu materiale tradiționale.
– se va reface cursiva după urmele păstrate (goluri în zidărie, elemente de lemn, etc) și fotografii de arhivă.
– se va reconstrui volumetria acoperișului și se va realiza învelitoare de șindrilă, conform imaginilor din arhivă, care atestă că toate
casele din zonă erau învelite cu șindrilă și aveau lucarne. Se vor reface și coșurile de fum.
– subsolul și podul se vor amenaja și se va introduce o scară de acces de la etaj la mansardă.
– tâmplăriile se vor reaface conform modelelor păstrate, respectând dimensiunile, profilaturile, feroneria și în zonele de cazare
cercevelele interioare se vor monta două foi de sticlă de 4 mm, despărțite de o baghetă termică de 10 mm.
– se vor introduce zone umede (grupuri sanitare, băi).
Sistemul Electronic de Achizitii Publice
Sistemul Electronic de Achizitii Publice, 27.09.2022 14:21 Pagina 2

Corp C2:

– realizarea unor fundații noi.
– recompartimentări, respectând amprenta la sol a clădirii inițiale.
– Refacere șarpantă
– Lucrările de instalații electrice propuse sunt următoarele:
– realizarea coloanei de alimentare cu energie electrică de la firida de contorizare la tabloul electric general amplasat la parterul
clădirii;
– realizarea distribuției de la tabloul electric general la tablourile electrice de la etaj TE-E și din clădirea anexă TE-A, respectiv de la
acesta la diversele receptoare;
– iluminat interior general, cu secvențe de utilizare;
– iluminat de siguranță;
– iluminat exterior imobil;
– instalație de prize de utilizare generală;
– alimentarea instalațiilor de putere: centrala termică, boilere, elemente ale sistemului fotovoltaic;
– instalație de curenți slabi:
– instalație de detectare, semnalizare și avertizare incendiu;
– instalație de avertizare la efracție;
– instalație de supraveghere cu camere video;
– instalație de date – rețea wireless;
– instalație de proiecție la trăsnet și priza de pământ;
– Instalații sanitare;
– instalaţii de apă rece;
– instalaţii de apă caldă;
– instalaţii de canalizare menajeră;
– instalații de alimentare cu apă și canalizare exterioară;
– Instalații termice.

Termenul limită pentru depunerea ofertelor pentru acest proiect este data de 20.10.2022.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

Ce spune primarul municipiului Alba Iulia despre creșterea salariilor aleșilor: Cât va lua în mână edilul după majorare

Ziarul Unirea

Publicat

în

Ce spune primarul municipiului Alba Iulia despre creșterea salariilor aleșilor: Cât va lua în mână edilul după majorare

Gabriel Pleșa, primarul municipiului Alba Iulia este de părere că majorarea salariilor primarilor și viceprimarilor cu 10% vine într-un moment total nepotrivit pentru societatea românească.

Invitat la Radio Unirea FM, edilul spune că nu era momentul pentru această creștere care adâncește discrepanța dintre mediul privat și sectorul bugetar.

„Salariul este suficient de decent și cred că aceste sume ar putea fi folosite în altă parte. Sigur că orice mărire nu-i strică cuiva în buzunar dar nu cred că era acum momentul, mai ales că sunt atâtea probleme acute în societatea românească și în general, în lume, iar bugetele au fost date peste cap de ceea ce s-a întâmplat în acest an. Chiar cred că nu era momentul acum mai ales că știm foarte bine că există o discrepanță între salariile din sectorul bugetar și cel privat, care orice s-ar spune este motorul economiei. Nu cred că trebuia mărit acest ecart, din contră, trebuiau echilibrate aceste venituri”, a declarat Gabriel Pleșa la Radio Unirea FM.

Elit - Gustul Desăvârșit

Ce spune primarul despre salariile angajaților din primărie

„Faptul că se vor indexa salariile la primari și viceprimari cu 10%, ar însemna că dacă ai lua o hotărâre la nivel instituțional să crești și la angajați cu 10% până în nivelul viceprimarilor, vă dați seama ce impact bugetar ar avea.

Eu mă gândeam că angajaților din primărie nu li s-au mai mărit salariile de prin 2017, nu discut de sporuri sau de sporuri pentru munca pe fonduri europene ci de salariul de bază. Am avut și la începutul anului solicitări de la sindicat pentru majorarea salariilor cu aproximativ 200 de lei, impozabil. Am calculat acest impact și am considerat că nu ne vom putea permite în acest an, așa că am rămas că vom discuta la sfârșitul anului, în funcție de evoluția economică a acestui an, pentru bugetul anului 2023″, a mai spus primarul Pleșa.

Ce salariu va încasa Gabriel Pleșa dacă se va aplica majorarea

Primarul Albei Iulia spune că dacă se va aplica majorarea de 10 procente salariul său net ar fi undeva la 15.000 de lei lunar.

„Ca să închei, categoric nu era cazul de mărire la primari și viceprimari, din contră m-aș fi bucurat să se echilibreze un pic salariile, iar dacă se dădea ceva salariaților nu aveam nici un fel de problemă.  Din câte știu este 10% creștere, asta ar însemna undeva la 15.000 de lei netul, brutul probabil undeva la 25.000, dacă se va aplica obligatoriu, dar am înțeles că va fi contestată la Curtea Constituțională”, a transmis edilul.

 


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea