Rămâi conectat

Actualitate

Funcționarii ANAF vor primi 15% din încasările care provin din amenzi

Ziarul Unirea

Publicat

în

Funcționarii ANAF vor primi 15% din încasările care provin din amenzi. O ordonanță recentă prevede ca 15% din amenzile încasate de ANAF să fie alocate pentru prime plătite funcționarilor fiscului. Este însă această decizie constituțională? Specialiștii se îndoiesc. Pe de altă parte, există riscul ca și alte instituții de control să își dorească același regim.

La sfârşitul anului trecut, cu câteva zile înainte de Revelion, guvernul de atunci a aprobat o ordonanţă referitoare la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF). Ca în multe alte rânduri, actul normativ a fost promovat mai mult decât discret, adică fără ca nimeni de la fisc sau de la Ministerul Finanţelor, să explice raţiunea prevederilor ordonanţei.

În esenţă, noua ordonanţă vine cu o noutate. Funcţionarii de la ANAF vor primi ca fond de premiere 15% din încasările care provin din amenzi. Desigur, textul ordonanţei este mai tehnic şi sună în felul următor: ”plata premiilor pentru funcţionarii ANAF se face prin alocarea unei cote de 15% din încasările provenind din obligaţii fiscale principale şi accesorii, din valorificarea bunurilor confiscate, precum şi din prejudiciile şi confiscările de sume din dosare penale iniţiate ca urmare a unor sesizări ale funcţionarilor ANAF”. Pare destul de complicat, dar este destul de simplu. Funcţionarii fiscului vor avea alocat, ca fond de premiere 15% din încasările din amenzi. Efectul acestor prevederi asupra companiilor nu este greu de ghicit. Inspectorii fiscali vor forţa aplicarea amenzii, eventual în cuantum maxim, pentru a creşte fondul de premiere.

Lucrurile sunt însă mai complicate de atât. Avem deja două comentarii interesante: de la un consultant fiscal, Adrian Luca şi de la un avocat, Dan Dascălu. Explicaţiile merită sintetizate, pentru a înţelege că implicaţiile sunt mai complexe.

Prima observaţie importantă este că prin această ordonanţă o parte din veniturile colectate de ANAF nu mai sunt ale statului, ci ale fiscului. Cu alte cuvinte, în loc ca impozitele colectate de la contribuabili pentru a ajunge la bugetul de stat urmând a fi alocate în folosul comunităţii, ajung să fie cheltuite de către o instituţie de stat, respectiv de către ANAF. O abordare pe care avocatul Dan Dascălu o găseşte a fi discutabilă din punctul de vedere al constituţionalităţii.

Apoi, de ce 15% şi nu 10% sau 20%? Și, mai important, ANAF nu este singura instituţie de control din România. Dacă şi Inspecţia Muncii, de exemplu, va dori să aibă acelaşi statut ca ANAF?

Pe de altă parte, într-un an în care începe să se aplice legea de salarizare unitară, varianta de premiere promovată pentru ANAF face notă discordantă faţă de principiul legii. Adică, s-a introdus, pe „uşa din dos”, o metodă de premiere a funcţionarilor de la fisc. Practic, suntem în faţa unei prime derogări majore de la construcţia legii de salarizare unitară. Iar trecutul ne arată că orice breşă creată în lege va fi urmată de alte derogări.

În principiu, însă, toţi specialiştii sunt de acord ca angajaţii fiscului trebuie să aibă salarii decente. Cum se poate defini un salariu decent este o dezbatere separată.

Dincolo de premierea angajaţilor fiscului, tema importantă este modernizarea ANAF. În anul 2013, printr-un împrumut de 70 milioane de euro de la Banca Mondială s-a creat un program de modernizare a ANAF care ar fi trebuit să se încheie anul acesta. Anul trecut, fostul preşedinte al ANAF, Bogdan Stan, a declarat la RFI că programul a stagnat, respectiv în anii 2015 şi 2016 nu s-a făcut nimic.

Țintele modernizării agenţiei fiscale erau legate de îmbunătăţirea relaţiei dintre fisc şi contribuabil, simplificarea procedurilor şi informatizarea sistemului. Câteva progrese se văd. S-a îmbunătăţit depunerea online a declaraţiilor fiscale. S-a înfiinţat un sistem de asistenţă pentru contribuabili. Și în sediile administraţiilor locale a apărut un automat care distribuie bonuri de ordine pentru cozile de la ghişee.

Programul de modernizare realizat cu consultanţă de la Banca Mondială avea obiective clare şi termene-limită de realizare. În acest moment, nu este deloc clar în ce fază se află derularea programului, care sunt realizările şi cât de mari sunt întârzierile. Este mai simplu să premiezi funcţionarii cu 15% din amenzi, decât să informatizezi şi să modernizezi fiscul.

Sursa: capital.ro


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Publicitate

Știri recente din categoria Actualitate

Actualitate

Record istoric pentru România: Aproximativ 200 de km de autostradă și drumuri express construite în 2024

Bera Larisa

Publicat

în

Record istoric pentru România: Aproximativ 200 de km de autostradă și drumuri express construite în 2024 Pe finalul anului 2024, țara noastră atinge un record istoric în ceea ce privește construcția drumurilor express și autostrăzilor, respectiv aproape 200 de km. Ultimul record înregistrat, a fost în 2013, atunci când au fost inaugurați aproape 118 kilometri. […]

Citește mai mult

Secțiune ȘTIRI RECENTE CATEGORII

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Politică Administrație

Opinii Comentarii

Secțiune Articole Similare

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2024 Ziarul Unirea