Ştirea zilei

FOTO Vinerea-Cugir: Parada portului popular la Festivalul de Dansuri şi Tradiţii Populare

Ioana Oprean

Publicat

în

Ultima zi şi cea mai bogată a Festivalului Naţional de Dansuri şi Tradiţii Populare de la Vinerea a debutat sâmbătă, pe durata unei ore cu Parada portului Popular, evenimentul desfăşurându-se pe traseul Căminul Cultural- Monumentul eroilor din localitate.

  Parada Portului popular, manifestare mult aşteptată, a luat startul la ora 11.30, fiind urmărită cu mare interes de localnicii din Vinerea şi nu doar de ei. Aşezaţi în faţa Bisericii ,,Sfântul Nicolae” cei aproximativ 200 de admiratori au avut ocazia să urmărească o veritabilă desfăşurare a formaţiilor de dansatori şi a ansamblurilor  folclorice, să le admire portul popular, măiestria dansurilor şi a strigăturilor.

Aplaudate la scena deschisă au trecut prin faţa spectatorilor 10 formaţii de dansatori şi anume: Ansamblul Purtată Avrigului”, Ansamblul Izvoraşul Almasan- Almaşul Mare, Ansamblul Germisara- Geoagiu, Ansamblurile Evriton din Drama -Grecia şi Eftimos din Braşov, Taraful din Soporul de Camp-Cluj, Ansamblul ,,Wasserburg” din Germania, Ansamblul din Săpânţa -Maramureş, Ansamblul Câmpul Painii-Vinerea şi Ansamblul „Mărţşsorul”- Cluj-Napoca.

Cum era de aşteptat de la eveniment n-au lipsit nici politicienii, primarul Cugirului Adrian Teban -gazda evenimentului,( îmbrăcat într-un frumos costum popular), preşedintele organizaţiei Cugir a PSD-ing. Mircea Trifan (director general la Fabrica de Arme Cugir), viceprimarul Cugirului Horia Rotche, deputatul Dan Simedru, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Alba – Florin Roman, consilierul judeţean Nicuşor Mihai, preşedintele organizaţiei pensionarilor din Cugir, Laurenţiu Duma, Aurel Voicu – preşedintele Asociaţiei PRO Cugir.

A onorat manifestarea dl. Michael Kolbl, primarul din Wasserburg, localitate germană cu care oraşul Cugir se înfrăţeşte de mai mulţi ani şi care împreună cu o delegaţie este prezent în fiecare an atât la festivalul ,,Toamna Cugireană” cât şi la serbările din Vinerea.

La momentul când transmitem prezentul material pe platoul din Poiană cu Goruni-Vinerea are loc un program cultural artistic care se va desfăşura până în jurul orei 23.00. (C. P.)

[nggallery id=115]


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Știri recente din categoria Ştirea zilei

Ştirea zilei

Directorul general al Fabricii de Arme Cugir și-a dat DEMISIA. Radu Coroamă pleacă din funcția de conducere a companiei

Bogdan Ilea

Publicat

în

Directorul general al Fabricii de Arme Cugir și-a dat DEMISIA. Radu Coroamă pleacă din funcția de conducere a companiei Radu Coroamă, directorul general al Fabricii de Arme Cugir, și-a dat recent demisia din funcția de conducere pe care o ocupa în cadrul companiei. Demisia a fost confirmată de Radu Coroamă într-o discuție telefonică cu ziariștii […]

Citește mai mult

Ştirea zilei

SURSE: Transportul public din Alba Iulia rămâne în „aer”, după ședința AIDA-TL de astăzi. Nicio soluție concretă pentru ieșirea din criză

Lucian Dărămuș

Publicat

în

SURSE: Transportul public din Alba Iulia rămâne în „aer”, după ședința AIDA-TL de astăzi. Nicio soluție concretă pentru ieșirea din criză Criza transportului public din Alba Iulia este departe de a fi rezolvată. Potrivit unor surse ziarulunirea.ro din cadrul ședinței de astăzi, luni, 22 iunie 2026 a Asociației Intercomunitare de Dezvoltare Alba Transport Local (AIDA-TL), […]

Citește mai mult

Ştirea zilei

VIDEO: Gheorghe Rășinaru (Sebeș), Ioachim Moldoveanu (Uioara) și Ioan Andone (Șpălnaca), sigurii fotbaliști din Alba care au evoluat la un Campionat Mondial

Dan HENEGAR

Publicat

în

Gheorghe Rășinaru (Sebeș), Ioachim Moldoveanu (Uioara) și Ioan Andone (Șpălnaca), sigurii fotbaliști din Alba care au evoluat la un Campionat Mondial! Gheorghe Rășinaru (Sebeș), Ioachim Moldoveanu, din Uioara (actualmente Ocna Mureș) – la Campionatul Mondial din 1938 (Franța) și Ioan Andone, originar din comuna Hopârta (satul Șpălnaca) – la Campionatul Mondial din Italia (1990), sunt […]

Citește mai mult