FOTO-VIDEO | Peste 100 de studenţi şi elevi au strigat în stradă, la Alba Iulia: „Educaţia nu e mută, daţi-ne 6 la sută!”

Aproximativ 100 de studenţi şi elevi au ieşit în stradă la Alba Iulia, la fel ca toţi colegii lor din ţară, pentru a protesta faţă de subfinanţarea educaţiei. Înarmaţi cu un întreg arsenal, vuvuzele improvizate, steaguri tricolore, pancarte, portavoci cu sirene, purtând banderole albe la mână, aceştia au pornit în marş pe arterele principale ale oraşului. Ei cer Guvernului, în principal, alocarea a 6% din PIB pentru educaţie, în bugetul pe 2014. Acţiunea este autorizată, iar măsurile de ordine sunt asigurate de jandarmi.

Marşul, organizat de Liga Studenţilor de la Universitatea „1 Decembrie 1918”,  a pornit din faţa Cinematografului Dacia, din cartierul Cetate, a continuat pe Bulevardul Transilvaniei, Parcul Cetate, Catedrala Reîntregirii Neamului, Universitatea 1 Decembrie 1918, Porţile Cetăţii, iar manifestarea se va încheia în Piaţa Alessandria.

Pe lângă alocarea a 6 la sută din PIB pentru educaţie, studenţii mai cer să crească finanţarea de bază a universităţilor până la valoarea ei din 2008, să fie mărită cu 30 la sută subvenţia cămine-cantine, să crească şi fondul de burse cu destinaţie clară către bursele sociale şi să existe investiţii reale în centrele de consiliere şi orientare în carieră şi o metodologie care să definească normele de funcţionare a acestora.

Astfel de acţiuni de protest se desfăşoară, potrivit ANOSR, şi în Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca, Iaşi, Constanţa, Galaţi, Baia Mare, Sibiu, Suceava şi Oradea.

Elevii sunt alături de studenţi la marşul organizat în semn de protest pentru subfinaţarea educaţiei, care a început la ora 14.00.

Consiliul Naţional al Elevilor a anunţat astăzi desfăşurarea unei greve japoneze în rândul elevilor. Elevii, care s-ai alăturat studenţilor poartă asupra lor banderole albe, în semn de protest pentru subfinaţarea sistemului educaţional.

“Educaţia reprezintă o investiţie, nu un cost, fiind cea mai importantă resursă pentru societate. Criza economică, nivelul scăzut de trai, creşterea ratei şomajului în rândul tinerilor, situaţia clasei politice la nivelul ţării reprezintă doar o parte dintre consecinţele neadaptării sistemului educaţional la nevoile socio-economice actuale. Consiliul Naţional al Elevilor (CNE), structura reprezentativă a elevilor la nivel naţional, trage un semnal de alarmă în privinţa subfinanţării învăţământului românesc şi solicită Guvernului alocarea a 6% din PIB pentru educaţie.

Principalele revendicări ale elevilor sunt:
Dotarea corespunzătoare a unităților de învățământ
Există numeroase cazuri  în care școlile nu au autorizație sanitară de funcționare și nu au beneficiat de fonduri pentru reabilitarea bazei materiale. În mediul rural, există încă școli cu toalete în curte și fară apă potabilă. De asemenea, în unele situații, condițiile termice în cadrul unităților de învățământ sunt asigurate de sobe vechi și degradate. Potrivit standardelor europene, pentru a asigura un mediu de învățare adecvat, unitățile de învățământ trebuie să aibă în dotare laboratoare, biblioteci, baze sportive, săli de clasă dotate corespunzător, dar și spații destinate activităților extra-curriculare. În România însă, investiția în dotarea și baza materială a școlilor, care să asigure un proces de predare și învățare modern, atractiv pentru elevi, reprezintă un deziderat mult prea greu de atins.

Decontarea integrală a cheltuielilor de transport pentru elevii navetiști
Consiliul Naţional al Elevilor consideră dezavantajoasă ordonanţa guvernului privind decontarea transportului elevilor care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu și solicită acoperirea totală a cheltuielilor de transport conform Art.84, alin.(3) din Legea Educaţiei Naţionale. Suma maximă decontată pentru un abonament lunar emis pentru distanţa de 50 km valorează 120 lei. În multe cazuri, abonamentul elevilor nu va fi decontat integral, ceea ce determină, în continuare, o creştere a ratei abandonului şcolar, în condiţiile în care există familii cu venituri mici care nu pot cofinanţa cheltuielile de transport.

Adaptarea învățământului tehnologic la cerințele agenților economici
Școlile tehnologice nu pregătesc elevii pentru piața muncii și nu sunt promovate ca o alegere viabilă în defavoarea învățământului teoretic. . În învăţământul tehnologic, datorită schimbărilor frecvente a modulelor şi a programei şcolare, elevii şi profesorii solicită ca această filieră să se axeze pe o formarea de competenţe vizibilă ulterior pe piaţa muncii.

Creșterea alocațiilor
Valoarea cuantumului alocației pentru elevi nu a mai crescut din anul 2009, chiar dacă au crescut atât cheltuielile legate de prețul biletelor de transport de exemplu, cât și cheltuielile legate de rechizite și materiale de studiu. Deși au existat mai multe propuneri legislative în acest sens în ultimii ani, acestea nu au fost adoptate. În prezent valoarea alocației este de 42 de lei (aproape 10 euro), valoare de 35 de ori mai mică decât în statele Uniunii Europene (care este în medie de 210 euro), conform expunerii de motive a uneia din aceste propuneri legislative.

Manuale gratuite pentru elevii claselor a XI-a și a XII-a
Învățământul de stat este gratuit, așa spune Constituția dar și Legea Educației Naționale. Conform legii, elevii din învățământul de stat beneficiază de manuale gratuite, însă, acest lucru nu se întâmplă. Datorită faptului că elevii nu au manuale gratuite, există o presiune imensă pe părinți pentru a procura manuale și culegeri.

Revizuirea curriculumului școlar  și a conținuturilor manualelor școlare
Actuala programă școlară este învechită, ineficientă și neatractivă. Din acest motiv, majoritatea elevilor tratează cu superficialitate procesul educațional deoarece nu corespunde intereselor lor. Prin actualizarea programei școlare la noile nevoi socio-economice, prin schimbarea paradigmei de predare, elevii vor fi mult mai interesați de actul de predare-învățare.

[nggallery id=650]

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI