FOTO/ VIDEO/ Papa Francisc la Blaj. Sfânta Liturghie cu ceremonia de BEATIFICARE a celor 7 Episcopi greco-catolici martiri, pe Câmpia Libertăţii

La Blaj, pe Câmpia Libertăţii, Papa Francisc oficiază ceremonia de beatificare a şapte episcopi greco-catolici martiri. Ulterior este programată, tot la Blaj, o întâlnire cu comunitatea de romi greco-catolici din cartierul „Barbu Lăutaru”. 

ELIT

Pentru prima dată s-a cerut beatificarea cei șapte episcopi martiri acum aproape 26 de ani. Cauza beatificării celor șapte episcopi români greco-catolici uciși din ură faţă de credinţă a fost deschisă în 1994. După 25 ani, în 19 martie 2019, Sfântul Părinte a autorizat Congregaţia pentru Cauzele Sfinților să promulge Decretul privind martiriul celor șapte episcopi, arată Conferința Episcopilor Din România, într-un comunicat. Cei șapte episcopi martiri vor fi beatificaţi de către Papa Francisc în cadrul Sfintei şi Dumnezeieştii Liturghii de pe Câmpia Libertății de la Blaj, din 2 iunie 2019.

Cine sunt cei șapte episcopi-martiri și de ce sunt beatificați

Beatificarea celor şapte episcopi greco-catolici martiri este punctul culminant al vizitei Papei Francisc în România, iar evenimentul ce va avea loc pe Câmpia Libertăţii din Blaj reprezintă finalul unui proces canonic derulat pe durata a 20 de ani.

ADEZIUNE PLUS

Valeriu Traian Frențiu, Ioan Suciu, Vasile Aftenie, Ioan Bălan, Alexandru Rusu, Tit Liviu Chinezu și Iuliu Hossu au fost martiri, nu oameni oarecare, și-au fost uciși „din ură față de credință” de un regim ateu care nu putea tolera nici încrederea lor în voia lui Dumnezeu, nici loialitatea față de Vatican.

La 19 martie 2019, Papa Franisc a autorizat promulgarea decretului privind martiriul Slujitorilor lui Dumnezeu Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu, episcopi, uciși „in odium fidei” – „din ură față de credință” – în diferite locuri din România, între anii 1950-1970. Procedura de recunoaştere a martiriului celor şapte episcopi, care vor fi beatificaţi duminică, s-a derulat pe durata unui sfert de secol.

Iuliu Hossu este episcopul greco-catolic care a citit Declarația Marii Uniri de la Alba Iulia pe 1 decembrie 1918. A fost prigonit ulterior de comuniști, a făcut pușcărie, a devenit cardinal „in pectore” – adică în clandestinitate – în anul 1969, cu un an înainte să moară.

Patru dintre episcopi au murit în închisorile din Sighet şi Gherla: Valeriu Traian Frenţiu, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, respectiv Alexandru Rusu. Mormintele acestora au rămas necunoscute, neputând fi identificate, nici până azi, osemintele lor. Supravieţuitori ai Sighetului, Vasile Aftenie, Ioan Bălan şi Iuliu Hossu au fost îngropaţi, sub supravegherea Securităţii, în Cimitirul Bellu din Bucureşti.

După ceremonia de beatificare a urmat Omelia Sfântului Părinte, rostită în fața credincioșilor de pe Câmpia Libertății:

„Învăţătorule, cine a păcătuit, că s-a născut orb, el sau părinţii lui?” (In 9,2). Aceaslâ întrebare, pe care discipolii i-o adresează lui Isus, provoacă o serie de reacţii şi de acţiuni care vor însoţi toată pagina evanghelică, dezvăluind şi punând în evidenţă ceea ce cu adevărat orbeşte inima omului.

Isus, ca şi discipolii săi, îl vede pe orbul din naştere, este capabil să-l recunoască şi să-l pună în centru. După ce a declarat că orbirea sa nu era rodul păcatului, amestecă praful pământului cu saliva sa şi îi unge ochii; apoi îi porunceşte să se spele în piscina Siloc. După ce s-a spălat, orbul îşi recapătă vederea. Este interesant să remarcăm faptul că minunea este relatată în doar două versete, toate celelalte îndreptând atenţia nu spre orbul vindecai, ci spre discuţiile care se nasc de aici. Se pare că viaţa sa şi în mod special vindecarea sa, devin un fapt banal, anecdotic, sau motiv de controversă, chiar de iritare şi de neplăcere. Orbul vindecat este mai întâi luat la întrebări de mulţimea nedumerită, apoi de farisei; aceştia îi interoghează şi pe părinţii săi. Pun la îndoială identitatea omului vindecat, apoi neagă acţiunea lui Dumnezeu, invocând drept scuză faptul că Dumnezeu nu acţionează în zi de sâmbătă; ajung până acolo încât pun la îndoială că acel om s-ar fi născut orb.

Toată această scenă şi toate discuţiile fac să se întrevadă cât este de greu să se înţeleagă acţiunile şi priorităţile lui Isus, care îl pune în centru pe acela care trăia la periferie, mai ales atunci când unul gândeşte că primatul îl deţine „sâmbăta” şi nu iubirea Tatălui care vrea să-i mântuiască pe toţi oamenii (cf. I Tini 2,4); orbul trebuia să convieţuiască nu numai cu propria-i orbire, dar şi cu orbirea acelora care îl înconjurau. Astfel sunt împotrivirile şi ostilităţile care se nasc în inima omului atunci când în centru, în loc să fie persoanele, sunt puse interesele particulare, etichetele, teoriile, abstracţiile şi ideologiile, care, pe unde trec, nu fac altceva decât să orbească totul şi pe toţi. in schimb, logica Domnului este diferită; departe de a se ascunde în lipsa de acţiune sau în abstracţie ideologică, caută persoana, cu chipul său, cu rănile sale şi cu istoria sa. îi vine în întâmpinare şi nu se lasă înşelat de discursuri ce nu sunt în măsură să dea întâietate şi să pună în centru ceea ce este important cu adevărat.

Aceste ţinuturi cunosc bine ceea ce înseamnă suferinţa oamenilor atunci când greutatea ideologiei sau a regimului este mai puternică decât viaţa şi se pune deasupra a toate, ca normă a vieţii înseşi şi a credinţei persoanelor; când capacitatea de decizie, libertatea şi spaţiul pentru creativitate este redus şi de-a dreptul eliminat (cf. Enc. Laiulalo si’, 108.). Voi aţi suferit din cauza discursurilor şi acţiunilor bazate pe discreditare, care duceau până la expulzarea şi distrugerea aceluia care nu putea să se apere şi reduceau la tăcere vocile disonante, ii avem în minte, în mod deosebit, pe cei şapte Episcopi greco-catolici pe care am avut bucuria să-i proclam Fericiţi. în faţa persecuţiei aprige din partea regimului ei au dat dovadă de o credinţă şi de o iubire exemplare pentru poporul lor. Cu mare curaj şi tărie interioară, au acceptat să fie supuşi la o dură detenţie şi la lot IcIliI de cruzimi, decât să renege apartenenţa la iubita lor Biserică. Aceşti Păstori, martiri ai credinţei, au recâştigat şi au lăsat poporului român o preţioasă moştenire pe care o putem sintetiza în două cuvinte: libertate şi milostivire.

Gândindu-mâ la libertate, nu pot să nu remarc faptul că celebrăm această Dumnezeiască Liturghie pe „Câmpia libertăţii”. Acest loc semnificativ evocă unirea Poporului dumneavoastră care s-a realizat în diversitatea exprimărilor religioase: acest lucru constituie un patrimoniu spiritual care îmbogăţeşte şi caracterizează cultura şi identitatea naţională română. Noii Fericiţi au suferit şi şi-au sacrificat viaţa, opunându-se unui sistem ideologic tiran şi coercitiv în ceea ce priveşte drepturile fundamentale ale persoanei umane, in acea perioadă de tristă amintire, viaţa comunităţii catolice era pusă la grea încercare de regimul dictatorial şi ateu: toţi Episcopii şi mulţi credincioşi ai Bisericii Greco-Catolice şi ai Bisericii Catolice de Rit Latin au fost prigoniţi şi condamnaţi la închisoare.

Un alt aspect la moştenirii spirituale a noilor Fericiţi este milostivirea. Tenacitatea în a profesa fidelitatea la Cristos era însoţită in ei de o dispoziţie la martiriu fără cuvinte de ură pentru prigonitori, faţă de care au demonstrat o blândeţe considerabilă. Este grăitor ceea ce a declarat în timpul închisorii Episcopul luliu Hossu: „Dumnezeu ne-a trimis în acest întuneric al suferinţei pentru ca să dăruim iertarea şi a ne ruga pentru convertirea tuturor”. Aceste cuvinte sunt simbolul şi sinteza atitudinii cu care aceşti Fericiţi în perioada de încercare au sprijinit poporul lor în a continua să mărturisească credinţa, fără să cedeze şi fără să se răzbune. Această atitudine de milostivire faţă de torţionari este un mesaj profetic, deoarece se prezintă astăzi ca o invitaţie făcută tuturor să învingem ranchiuna prin caritate şi iertare, trăind în mod coerent şi curajos credinţa creştină.

Dragi fraţi şi surori, chiar şi astăzi reapar noi ideologii care, intr-un mod subtil, încearcă să se impună şi să-i dezrădăcineze pe oameni din cele mai bogate tradiţii ale lor culturale şi religioase. Colonizările ideologice dispreţuiesc valoarea persoanei, a vieţii, a căsătoriei şi a familiei (cf. Exort. ap. postsin. Amoris laetitia, 40) şi dăunează, prin propuneri distrugătoare, atee ca şi cele din trecut. în mod deosebit tinerilor noştri şi copiilor, lăsăndu-i fără rădăcini din care să poală creşte (cf. Enc. Laudato şi’ 123-124). Sunt voci care, semănând teamă şi diviziune, vor să şteargă şi să îngroape cea mai preţioasă moştenire pe care aceste ţinuturi au văzut-o nâscându-se. Mă gândesc, de exemplu, la Edictul de la Turda, din 1586, care sancţiona orice fel de radicalism, promovând un act de toleranţă religioasă, fiind unul dintre primele cazuri din Europa de acest tip.

Aş dori să vă încurajez să duceţi lumina Evangheliei la contemporanii noştri şi să continuaţi să luptaţi, ca aceşti Fericiţi, împotriva acestor noi ideologii care apar. Să fiţi mărturisitori ai libertăţii şi ai milostivirii, făcând să prevaleze fraternitatea şi dialogul asupra diviziunilor, incrementând fraternitatea de sânge, care îşi găseşte originea în perioada de suferinţă in care creştinii, divizaţi în decursul istoriei s-au descoperit a fi mai apropiaţi şi mai solidari. Să vă însoţească pe drumul vostru ocrotirea maternă a Preacuratei Fecioare Maria şi mijlocirea noilor Fericiţi”, a spus Sfântul Părinte, la Blaj.

Pentru finalul slujbei au fost pregătite sute de potire și cupe care vor fi transformate în trupul și sângele lui Iisus Hristos din timpul Prefacerii (conform credintei catolice în sacramentul euharistiei). Preoții vor distribui sfânta împărtășanie pelerinilor aflați pe Câmpia Libertății. Cei mai norocoși vor fi probabil împărtășiti chiar de Papa Francisc.

La ceremonia de beatificare prezidată de Papa Francisc, la Blaj, au fost prezenți președintele Klaus Iohannis, premierul Viorica Dăncilă, familia Regală, principele Nicolae, politicieni și parlamentari, oficiali din Guvern și reprezentanți ai administrațiilor locale din Alba.

Imediat după slujbă, Papa Francisc va lua prânzul cu suita papală, apoi, începând cu ora 15.45 Sfântul Părinte are o întâlnire cu comunitatea romă din Blaj, la Biserica Greco-Catolică cu hramul „Sfântul Apostol Andrei și Fericitul Episcop Ioan Suciu” din cartierul „Barbu Lăutaru”, lăcaș de cult construit special pentru vizita papală. Aici, Suveranul Pontif va binecuvânta capela.

În jurul orei 17.00, papa sosește cu elicopterul la aeroportul din Sibiu pentru ceremonia de rămas bun.

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

Te-ar putea interesa și:

OFICIAL: Starea de alertă, PRELUNGITĂ cu încă 30 de zile: Măsurile și restricțiile care vor trebui respectate

Prelungirea cu 30 de zile a stării de alertă, începând de miercuri, 13 ianuarie a fost aprobată de către Guvernul… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

DOCUMENT| Comuna Stremț în scenariul ROȘU, Ocna Mureș, Cetatea de Baltă și Sântimbru în scenariul GALBEN. Măsuri pentru următoarele 14 zile stabilite de CJSU Alba

În urma ședinței Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, s-a dispus menținerea în scenariul roșu a localității Stremț și în… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

VIDEO| PERCHEZIȚII în Alba și alte județe din țară într-un dosar cu acuzaţii de fals de monedă: Cum opera gruparea infracţională

Ofițerii BCCO Piteşti au efectuat marţi, 12 ianuarie, mai multe percheziţii domiciliare, în judeţele Alba, Sibiu, Arad şi Bacău, într-un… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

OFICIAL| 3.697 cazuri noi de coronavirus în România. Bilanțul total ajunge la 676.968 de îmbolnăviri

Marți, 12 ianuarie 2021, Grupul de Comunicare Strategică a dat publicității noul bilanț al pandemiei de COVID-19 în România. Până… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

Controale pentru prevenirea apariției toxiinfecțiilor alimentare în județul Alba

Controale pentru prevenirea apariției toxiinfecțiilor alimentare în județul Alba Inspectorii sanitari veterinari și pentru siguranța alimentelor au verificat, de la… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

DOCUMENT| Orașul Abrud SCAPĂ de restricții. Incidența de infectare a scăzut sub 1,5/1000 de locuitori

Datorită scăderii incidenței cazurilor de coronavirus sub 1.5 la mie, orașul Abrud scapă de restricțiile impuse prevenirii răspândirii noului coronavirus,… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro