FOTO-VIDEO: O statuetă a lui Hercule, unică în lume, furată de un albaiulian din şantierul de la Partoş, recuperată de poliţişti şi redată Muzeului Unirii

O statuetă din marmură a lui Hercule, una dintre cele mai populare divinităţi în antichitate, a fost recuperată de poliţiştii şi procurorii din Alba de la un bărbat care încerca să o vândă pe piaţă. Statueta a fost descoperită în luna iunie 2012, de către o echipă de muncitori ce desfăşurau săpături în zona Partoş la staţia de epurare. Cel care a luat statuia, compusă din corpul personajului şi o gambă ruptă, şi a dus-o acasă fără să anunţe pe cineva, a fost chiar managerul de proiect, Ioan Ciprian Şoaită, în vârstă de 38 de ani, care timp de aproximativ un an a ţinut-o în pivniţa casei. Acesta a fost arestat preventiv marţi seara, când a fost prins în flagrant în timp ce încerca să o vândă cu 6000 de euro în zona Stadionului Cetate din Alba Iulia şi este acum cercetat pentru furt calificat. El riscă o pedeapsă între  3 şi 15 ani.

Statueta, din marmură de import (cel mai probabil din Asia Mică) are 87 de centimetri şi provine din situl arheologic de interes naţional şi prioritar Apulum, Colonia Aurelia Apulensis, oraşul roman din Partoş. Ea aparţine unui tip iconografic cunoscut sub numele de “Hercules Farnese”, o replică de epocă romană după statuia sculptorului grec Lisipp, din epoca clasică (sec. IV a. Chr.) Din Dacia se mai cunoaşte o singură piesă de marmură similară, găsită la Mehadia şi păstrată la Kunsthistorisches Museum din Viena (H = 52 cm), dar care este mai rudimentar cioplită. Ea datează undeva la sfârşitul secolului II d.Chr. şi a fost compusă din 10 fragmente. Celelalte 8 fragmente, cuprinzând baza şi membrele superioare ale statuii, au fost însuşite de un alt făptuitor, din săpătura aflată în faţa casei sale. Cu ocazia percheziţiei domiciliare din 18 septembrie, părţile componente ale statuii au fost ridicate de organele judiciare şi au fost depuse la Muzeul Naţional al Unirii,  unde statuia a fost restaurată integral de către specialişti.

Povestea şi statuia recuperată au fost prezentate marţi, într-o conferinţă de presă ce a avut loc la Muezul Naţional al Unirii din Alba, la care au participat procurorul-şef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia – Augustin Lazăr, şeful IPJ Alba, chestorul Ioan Căbulea, directorul Muzeului Naţional al Unirii – Gabriel Rustoiu, şeful Serviciului Investigaţii din cadrul IPJ Alba – comisar-şef Cristian Mureşan, istoricul Radu Ciobanu şi specialistul în istoria artei antice Alexandru Diaconescu, conf. dr. la Facultatea de Istorie şi Filosofie din Cluj.

 „Ofiţerii de Poliţie Judiciară din serviciul de Investigaţii Criminale, în baza unor activităţi specifice, au stabilit în urmă cu câteva zile că o persoană din municipiul Alba Iulia intenţionează să valorifice o statuie. Cazul a fost prezentat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, care a dispus să se organizeze un flagrant în vederea identificării şi prinderii persoanei respective. Cu sprijinul Serviciului de Investigaţii şi Protecţie Internă Alba, în 17 septembrie, a fost surprinsă în flagrant persoana care a intenţiona să valorifice statuia contra sumei de 6000 de euro. Persoana respectivă  a descoperit-o în luna iunie 2012 cu ocazia unor săpături efectuate în cartierul Partoş din municipiul Alba Iulia. Conform Legii 182 din 2000 avea obligaţia să o predea instituţiilor competente în termen de 72 de ore. Persoana a fost reţinută şi arestată preventiv pentru 20 de zile de către Instanţa de Judecată. În prezent, cercetările sunt continuate de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, cu delegarea ofiţerilor de la Serviciul de Investigaţii Criminale. Riscă o pedeapsă între 3 şi 15 ani de închisoare”, a declarat  şeful IPJ Alba, chestorul Ioan Căbulea.

 Gabriel Rustoiu, directorul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia: “Este o piesă unicată. Poţi să sapi 10 vieţi şi să nu găseşti aşa ceva”

  “Este o piesă unică în lume deoarece în această statuie sunt reprezentate mai multe din muncile lui Hercules, respectiv trei. Îl cunoaştem pe Hercule doar cu ghioaga, îl cunoaştem pe Hercule cu ghioaga şi blana leului din Nemeea, îl cunoaştem pe Hercule doar cu taurul din Creta, dar Hercule reprezentat cu ghioaga, taurul, blana şi merele de aur furate din grădina Hesperidelor nu mai există aşa ceva. Tocmai de aceea, piesa este unică nu doar prin rafinamentul lucrării sale dar şi prin reprezentarea iconografică. După părerea mea valorează undeva la 60 – 70 de mii de euro. Poţi să sapi 10 vieţi şi să nu găseşti aşa ceva. Odată intrată în colecţia noastră cu siguranţă ne va îmbogăţi din punct de vedere valoric colecţia” a explicat Rustoiu.

Piesa constituie una dintre cele mai frumoase şi remarcabile artefacte descoperite până acum la Apulum . Ea punctează trei elemente iconografice dintre cele 12 munci pe care le parcurge  Hercule în mitologie, prima, a şaptea şi a unsprezecea. “Hercule a fost unul dintre cei mai tragici eroi ai antichității și în acelaşi timp unul dintre cele mai celebre personaje ale miturilor greceşti. Autorii clasici relatează o serie de împrejurări legate de Hercule, iar cele mai cunoscute sunt cele 12 munci, un soi de trepte inițiatice pe care le parcurge eroul. Este vorba despre măsuri prin care el încearcă să își ispășească o mare vină, o pedeapsă. Toate personajele lumii clasice greceşti poartă cu ele o vină,vină de a fi ofensat un zeu oarecare. Hercule a ofensat-o pe zeiţa Hera pur şi simplu pentru că a venit pe lume. Numele lui până la vârsta de 18 ani era Alcide, iar după aceea se căsătorește cu Megara și aduce pe lume câțiva copii. Hera, pentru că îi pizmuia gloria și priceperea în gospodărie, îi întunecă mintea, iar într-un moment de nebunie el își ucide soția, pe Megara şi  pe copii. Răvăşit de durere, merge  la oracolul din Delphi al lui Apollo, unde i se spune să își schimbe numele pentru a o îmbuna pe Hera şi să se numească Heraclis (numele înseamnă glorie Herei). De aici, a ajuns de la numele de Alcide la Heraclis.

 Cele trei munci pe care le prezintă statuia lui Hercule descoperită la Apulum:

 Prima dintre ele este uciderea unui monstru situat undeva lângă cetatea Cleone, în locul numit Nemea. Uciderea leului din Nemea este de fapt prima muncă prin care trece eroul  şi statuia chiar prezintă pielea leului din Nemea. Apoi mai există un alt element foarte interesant situat pe soclu este un cap de taur. Aici este vorba de a şaptea muncă a lui Hercules prin care trece el din cele douăsprezece. Este vorba despre capturarea unui taur de pe insula Creta, un taur a cărui legendă este şi ea extrem de interesantă. Statuia ţine la spate în mână trei mere. Cu merele astea e o chestiune extrem de interesantă, este vorba despre a unsprezecea încercare din cele 12 prin care trece eroul. Este vorba despre merele din Grădina Hesperidelor, pe care Hercule le ia după ce ucide un monstru, un şarpe care străjuia de fapt grădina acestor Hesperide. Hesperidele erau trei fete ale unui rege local pe nume Hesperos. Iată cele trei coordonate pe care se înscrie iconografia statuii, a explicat Radu Ciobanu.

 Prezenţa statuetei lui Hercule la Apulum se poate lega de eventuala prezenţă aici a împăratului Caracalla. “Există deja câteva inscripţii care au fost scoase la lumină în ultima vreme şi care ne fac să gândim că împăratul a poposit câteva zile la Apulum şi cu prilejiul acesta un aristrocat local, care avea în colecţiile lui statuia, eventual să i-o fi prezentat sau să o fi afişat la un loc vizibil, pentru că statuia, dincolo de aparenţa de statuie de cult, este vorba de o capodoperă pe care ochii comunităţii trebuiau să o vadă să se bucure de ea”, a explicat arheologul Radu Ciobanu. El a estimat preţul statuii undeva la 20.000 de euro, precizând că nu are atestat de un evaluator financiar.

 Specialistul în istoria artei antice, Alexandru Diaconescu: Aici este vorba despre o valoare artistică reală

 “Aici e vorba de o serie de replici după o statuie celebră. Sunt vreo 10 replici în lume. Unele, cele mari sunt nişte replici, copii inexacte, interpretate după gustul vremii, şi atunci adăugată o musculatură exagerată şi o agitaţie, un dinamism mai mare în poză, şi sunt seria de replici mai puţine, unde avem o poză mult mai echilibrată şi mai apropiată de clasicism.

Această statuie se adaugă la puţinele replici, cea de la Argos, şi eventual statuia  de la Perghe, întărind ideea că originalul lui Lissip era mai puţin agitat, mai apropiat de echilibrul clasic decât de dinamismul pozei elenistice(…)

 Piesa se deosebeşte de produsele artizanale frecvente şi în Dacia, unde mai avem vreo 3 replici ale lui Hercules, dar foarte primitive, simple, naive de multe ori. Aici este vorba despre valoare artistică reală(…)

 Statuia de faţă a fost lucrată foarte probabil în marmură de Aphion, din centrul Asiei Mici, fiindcă seamănă foarte mult ca aspect marmura cu cea din care este făcută Liber Pater. Clar nu se poate spune decât în urma unor analize. Liber Parter, de aici din muzeu găsit de mine, a avut analize chimice şi fizice speciale încât putem spune cu siguranţă este vorba despre Aphion, lângă marele centru de sculptură de la  Dokimeion. Acum, posibil a treia piesă de valoare artistică deosebită ar putea să vină din acelaşi atelier unde modelele antice erau încă vii, unde exista şcoală de sculptură. Probabil această lucrare aparţine aceleiaşi zone de unde veneau operele de  mare valoare, vândute de obicei în Italia. Dar se pare că au venit şi la Apulum, unde erau bani mulţi din cauza proximităţii aurului”, a explicat Diaconescu care după cum a menţionat, întâmplător avea  în pregătire pentru o carte a lui despre clasicismul în artele minore din Dacia, un studiu despre acest tip iconografic, numit Hercules, sau Hercules în repaus.  Diaconescu a spus că această statuetă din marmură a lui Hercule descoperită la Apulum ar porni, la o licitație celebră în lume, de la 300.000 – 400.000 de dolari.

[nggallery id=290]

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI