Circulația rutieră pe autostrada A1 între Cunța și Boița, ÎNCHISĂ din cauza viscolului și ninsorilor abundente

Din cauza ninsorii abundente, a viscolului și a vizibilității reduse (10 – 15 m), CNAIR si Poliția Rutieră au decis să închidă circulația pe A1 intre Cunța și Boița, km 224+000 – km 292+000.

Precizăm ca vizibilitatea redusă face imposibilă acțiunea utilajelor de deszăpezire, dar acestea vor acționa pentru redeschiderea circulației in condiții de siguranță imediat ce condițiile meteorologice o vor permite.

Facem apel la conducătorii auto să circule prudent, să adapteze viteza la condițiile din trafic, să plece la drum doar dacă au autovehiculele echipate corespunzător pentru condiții de iarnă și să se informeze în prealabil cu privire la condițiile de trafic din zonele tranzitate.

foto: ilustrativă

”Ruleta rusească” pe care o joacă România cu viețile pacienților: Găsești sau nu medicamentele de care ai nevoie?

Dragoș Damian, director general Terapia Cluj și director executiv PRIMER (Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România), afirmă că nu împărtășește optimismul premierului Nicolae Ciucă, susținând că programul național de combatere a cancerului riscă să eșueze din cauza lipsei medicamentelor generice.

Dragoș Damian propune o soluție prin care România se poate asigura că medicamentele oncologice nu vor dispărea de pe piață.

Comentariul lui Dragoș Damian (Terpia Cluj):

„Este absurd ca România să pună pe masă miliarde de lei în echipamente și terapii inovative pentru prevenirea sau vindecarea acestui flagel, lăsând ca speranțele pacienților să se năruie pentru că lipsesc chimioterapeutice banale precum și alte medicamente adjuvante care compun schemele de tratament, disponibile fără probleme în toate celelalte țări europene.

La problemele de aprovizionare cu medicamente din trecut – cel mai mic preț din Europa, taxa clawback de 20%, impunerea de discount-uri pe canalele comerciale și exportul paralel – se adaugă în prezent reducerea producției mondiale de chimioterapeutice și costurile enorme de fabricație ale acestor preparate datorită inflației prețurilor materiilor prime, materialelor și lanțurilor de aprovizionare.

Astfel, disponibilitatea unor medicamente citostatice generice, indispensabile în schemele terapeutice – cum ar fi Abiraterone, Azacitidina, Bortezomib, Capecitabina, Cisplatina, Carboplatina, Dasatinib, Doxorubina, Irinotecan, Lenalidomida, Paclitaxel, Sunitinib și multe altele – este pusă sub semnul întrebării din cauza politicii prețului la medicamente și a taxei clawback. În plus, solicitarea recentă a Comisiei Europene privind creșterea taxei clawback la medicamentele ieftine pune și mai mare presiune pe producători, care fie își retrag medicamentele din România fie, mult mai rău, nu le mai înregistrează deloc.

Trebuie menționat că sunt deja țări care au înțeles riscurile creșterii costurilor de fabricație și au acceptat creșteri rezonabile de prețuri pentru a evita dispariția medicamentelor.

România, cu cea mai mare taxă clawback din Uniunea Europeană aplicată medicamentelor generice, joacă viețile pacienților la ruletă din cauza unui nonsens medical, social și economic: pe de o parte, Guvernul României decontează integral medicamentele pentru cancer dar, pe de altă parte, face afaceri pe seama companiilor care aduc aceste medicamente, cerându-le bani înapoi sub forma taxei clawback, deși medicamentele sunt aduse în țară deja la cel mai mic preț din Europa. Astfel, nu trebuie să ne mirăm că, așa cum am precizat, producătorii fie nu mai aduc citostaticele în țară, fie nu le mai înregistrează deloc.

Am o sugestie pentru premierul Nicolae Ciucă, un gest de corecție care va reda cu adevărat speranța pacienților cu cancer: TAXA CLAWBACK ZERO pentru medicamentele generice care fac parte din schemele terapeutice destinate pacienților cu orice formă de cancer. Această măsură ar reduce la minimum riscul dispariției acestor medicamente și, în același timp, ar diminua costurile terapiilor prin menținerea în uz a unor medicamente cu prețuri accesibile.”

sursa: stiripesurse.ro

Ce ”șpăgi” pot primi medicii: ”Banii sunt exclulși, merge pe bomboane”

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, cataloghează drept „inacceptabil” şi „de netolerat” ca personalul medical să primească bunuri materiale pentru acordarea de servicii medicale. El spune că pacienţii îşi pot exprima recunoştinţa faţă de medicii care i-au tratat oferindu-le flori ori bomboane şi crede că e nevoie de o campanie pe acest subiect, atât în rândul pacienţilor, cât şi al angajaţilor din sistem.

„Este absolut inacceptabil. Sunt foarte tranşant, pentru că eu, personal – şi nu are legătură cu calitatea mea de ministru, are legătură cu calitatea mea de medic şi de om – nu cred că există vreo justificare pentru personalul medical, medici, asistente medicale sau personal de îngrijire, care să pretindă un bun material sau bani în schimbul unui serviciu medical. Asta trebuie să fie categoric pentru toată lumea care lucrează în sistemul de sănătate, trebuie să fie regulă în mod evident. Nu putem şi nu avem niciun fel de motivaţie morală, etică, cum vreţi dumneavoastră, că nu vreau să intrăm în aspectele de natură penală (…) dar avem o conştiinţă, totuşi, şi avem o educaţie şi avem o responsabilitate ca oameni care lucrăm în sistemul de sănătate. Lucrul ăsta nu este acceptabil”, a afirmat Alexandru Rafila în emisiunea Insider Politic difuzată sâmbătă de Prima Tv. Acesta menţionează că a apreciat poziţia Colegiului Medicilor faţă de acest subiect.

Ministrul a făcut referire şi la iniţiativa unora dintre pacienţi, care se simt „mai siguri” dacă oferă medicilor „atenţii”, el arătând că acestea pot consta în flori sau o cutie de bomboane. El e de părere că societatea trebuie să „aibă curajul” să discute aceste aspecte.

„Această recunoştinţă a pacientului cred că trebuie să o discutăm public şi cred că trebuie o campanie de educaţie şi pentru populaţie, să înţeleagă că nu este nevoie de această recunoştinţă – că cea mai mare recunoştinţă pentru medic este faptul că pacientul tău s-a făcut bine şi este mulţumit de serviciile medicale pe care le-a primit – şi o campanie pentru personalul medical. Nu vreau să vin cu niciun fel de comparaţie cu alte domenii de activitate apropo de modul de legiferare a unei astfel de situaţii, dar probabil că se poate ajunge şi la aşa ceva într-un anumit moment”, adaugă Rafila.

El subliniază că nu face comparaţia cu situaţia legalizării bacşişului, arătând că un act medical este „foarte diferit de serviciul la restaurant” şi că „e periculos să venim cu astfel de comparaţii”.

Preşedintele Colegiului Medicilor din România prof. univ. dr. Daniel Coriu a precizat, referitor la cazul şefei Secţiei de Oncologie de la Spitalul Judeţean care a fost arestată pentru o perioadă de 30 de zile pentru luare de mită, că o condiţionare a „actului medical de plata informală este o practică inacceptabilă” şi subliniază faptul că, în prezent, medicii au salarii mari şi nu există niciun motiv pentru ca ei să accepte plăţile informale. „Colegiul Medicilor din România promovează o relaţie corectă medic – pacient, bazată pe încredere şi respect reciproc”, a transmis Coriu.