FOTO-VIDEO: Fostul director Ioan Pleşa – un munte de înţelepciune”, sărbătorit la Arhivele Naţionale Alba prin lansarea unui „album de familie”
Vineri, 18 octombrie, a fost zi de sărbătoare „profesională” la sediul Arhivelor Naţionale Alba. Aici a avut loc lansarea volumului dedicat fostului şi totodată primului director al acestei instituţii „Ioan Pleşa – profesor, arhivist, istoric la 80 de ani”. Lansată cu prilejiul împlinirii în acest an a 80 de ani de viaţă, cartea aduce în faţa publicului larg biografia lui Ioan Pleşa cu toată respiraţia familială, culturală şi profesională. Este un „album de familie”, după cum spune Pleşa, pe care doreşte să-l lase amintire în primul rând copiilor şi nepoţeilor. La realizarea volumului au contribuit 35 de autori din toată ţara. Ioan Pleşa a condus activitatea instituţiei timp de 32 de ani, din 1964 până în 1996.
Au ţinut să-i fie alături la acest important eveniment directorul editurii Eurocarpatica care i-a publicat cartea , Ion Lăcătuşu, şeful Serviciului Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale, Dana Zecheru, senatorul PNL Alba Teodor – Atanasiu, Gabriel Rustoiu – directorul Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia, fiul lui Ioan Pleşa, consilierul PNL Gabriel Pleşa, prieteni, foşti colegi de muncă, colaboratori.
Printre cei care au vorbit despre personalitatea lui Ioan Pleşa şi au depănat amintiri în cadrul evenimentului se numără prietenul lui din copilărie, directorul revistei „Dacoromania” – ec. Ioan Străjan, fostul director al Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, Vasile Moga, Ilie Furduiu, profesoara Georgeta Ciobotă, Gheorghe Anghel.
„Domnul Pleşa face parte din generaţia arhiviştilor care au pus bazele în România, unităţilor teritoariale ale Arhivelor Naţionale (…) A pornit această instituţie cu câţiva colegi de la un nivel foarte scăzut…Atât în ceea ce înseamnă fondul arhivistic, încă mai sunt probleme cu logistica, cu transportul, cu dotarea informatică şi totuşi dacă o să citiţi, domnul Pleşa cu ce mijloace de trasport lucra, cât era volumul cantitativ de documente, ce eforturi uriaşe a făcut împreună cu colegii să realizeze acest edificiu, care la vremea respectivă era unul din cele mai moderne din ţară, să adune câţiva km buni de arhive şi să formeze colectivul acestei instituţii. Toţi oamenii de generaţia domnului Pleşa au admirat faptul că având specialitatea de profesor de geografie, domnul Pleşa a intrat foarte serios, a urmat toate cursurile auxiliare, tot ceea ce înseamnă ABC-ul muncii de arhivist, şi treaptă cu treaptă, cu seriozitate a ajuns un cercetător eminent şi un foarte bun cunoscător al fondului arhivist”, a declarat în discursul său Ion Lăcătuş.
Dana Zecheru, unul dintre coautorii volumului, a spus că pe lângă partea personală, adică familia domnului Pleşa, cea de-a doua mare realizare a dânsului este clădirea Arhivelor Naţionale Alba şi că ultimul etaj al clădirii este creaţia proprie a domnului Pleşa.
„Împreună cu prietenul meu de o viaţă Pleşa, acu’ vreo 14, 15 ani, am venit şi ne-am socotit că trebuie să facem Fundaţia „Alba Iulia 1918 pentru Unitatea şi Integritatea României”, când aşa cum ştiţi şi dumneavoastră şi nu mă feresc, şi chiar dacă risc, „Ghermanii” şi cei din jurul nostru s-au săturat de România. Şi atunci am zis: Măi Nelule, trebuie să facem ceva, fiindcă nu-i a bună. Şi aşa am reuşit împreună cu ceilalţi să facem ceva”, a spus Ioan Străjan, cel care s-a născut în acelaşi an cu Nelu Pleşa, în acelaşi loc, în acelaşi cartier şi casă lângă casă. „Cei 7 ani de acasă pot afirma că i-am însuşit, şi s-a întipărit şi la mine, prin familia lui Nelu Pleşa”, a mai precizat acesta.
„Sunt multe lucruri din istoria oraşului Alba Iulia pe care le-am aflat de la domnul Pleşa. Aşa încât, domnia sa rămâne o personalitate de referinţă în privinţa cercetării istoriografice, în privinţa documentării arhivistice şi cred că ar fi aproape imposibil să stabilim un număr pentru cercetătorii din domeniul istoriei care au beneficiat de serviciile acestei instituţii atât cât domnia sa s-a aflat în fruntea ei, cât şi urmaşii domniei sale. Eu cred că dumneavostră mai aveţi încă o misiune importantă în acest plan, şi de aceea vă urez La mulţi ani şi multe împliniri în cele ce urmează!”, a spus Vasile Moga.
Profesoara Georgeta Ciobotă îl descrie pe Ioan Pleşa ca „un director la înălţime, un dezvăluitor de date istorice necesare celor atestaţi, un om de omenie pe lângă toţi cei pe lângă care a trecut, şi un bunic devotat”. Ea spune că peste toate acestea , „domnul Pleşa este un munte de înţelepciune. Dânsul este precum neamţul în tipica construcţiilor, gândeşte de trei ori, şi după aceea îşi rosteşte gândurile”.
Volumul dedicat lui Ioan Pleşa este cel de-al 8 lea volum din colecţia „Profesioniştii noştri”, colecţie apărută sub egida Centrului European de Studii Covasna-Harghita, la Editura „Eurocarpatica”, din Sf. Gheorghe. Are 448 file şi este alcătuit prin contribuţia a 35 de autori.
Volumul se împarte în trei părţi: prima parte este formată din mesaje ale celor care l-au cunoscut pe domnul Ioan Pleşa în diferite etape ale vieţii (prieteni, colegi, colaboratori), cea de- a doua parte prezintă autobiografia domnului Ioan Pleşa, iar cea de-a treia parte este alcătuită din studii ştiinţifice, ordonate alfabetic, după autori.
„Am parcurs aceste etape de la profesor în învăţământ, om îmbrăcat la ţoale festive în Tăuţ. După ce ţineai trei ore, erai liber să faci ce vrei, aşa am şi reuşit să duc sportul până prin anii 62. Când am trecut la arhive s-a terminat cu asta. Jos costumul, jos cravata, halatul de pe mine. Eu până la pensie am stat numai în halat (…) Mi se pare că omagiile care mi s-au adus sunt justificate că am pornit arhivele de la o instituţie fără local, fără personal, fără depozite şi am adus-o la nivelul unei instituţii de cultură, cel puţin la nivelul în care am plecat eu, în 97 de aici, era asemănător muzeului la nivelul culturii oraşului Alba Iulia şi a judeţului Alba. Nu este numai meritul meu, este şi meritul colectivului pe care l-am condus”, a spus Ioan Pleşa.
Ioan Pleşa le-a povestit de asemenea celor prezenţi cum a reuşit să obţină locul unde se află noua clădire a Arhivelor Naţionale Alba, prin ce a trecut şi cum a mutat arhivele de la Blaj, de la Aiud, sau de la Alba Iulia, în 20 şi ceva de ani de 8 ori dintr-un loc în altul.
Ioan Pleşa s-a născut pe 12 septembrie 1933. A urmat cursurile liceului „Mihai Viteazul” din Alba Iulia, a fost un adevărat sportiv -fotbalist la Clubul Unirea, este licenţiat în Geologie şi Geografie a Universităţii „Babeş Bolyai” din Cluj Napoca. A fost profesor de geografie şi ştiinţele naturii la mai multe şcoli generale din Tăuţi, Alba Iulia, Miceşti şi Oarda de Sus, arhivistul principal la Serviciul Regional Hunedoara a Arhivelor Statului cu sediul în Cetatea Marii Uniri, directorul Direcţiei Judeţene Alba a Arhivelor Naţionale, iar din 1999 este pensionar.
În lunile aprilie – septembrie 1964, pe lângă atribuţiile de arhivist principal, i-au fost încredinţate şi cele de locţiitor al şefului Serviciului Regional Hunedoara din Alba Iulia. Astfel că după mutarea la Deva a Serviciului Regional Hunedoara a Arhivelor Statului, la 1 octombrie 1964 a fost numit şef al filialei de la Alba Iulia, reînfiinţată după 7 ani şi care acoperea raioanele Alba şi Sebeş.
În data de 1 aprilie 1969, a fost promovat şef al Filialei Judeţene Alba a Arhivelor Statului, apoi director al Direcţiei Judeţene Alba a Arhivelor Naţionale, până în aprilie 1996. De-a lungul anilor a publicat 11 volume, a participat la simpozioane şi şi sesiuni ştiinţifice cu referate, a avut expoziţii personale în cadrul Muzeului Naţional al Unirii şi al Serviciului Judeţean Alba a Arhivelor Naţionale, a participat la concursuri pe teme istorice şi a publicat articole în diferite reviste de istorie.
În prezent, Ioan Pleşa este preşedintele Fundaţiei „Alba Iulia 1918, pentru Unitatea şi Integritatea României” şi membru în Colegiul redacţional al publicaţiei „Dacoromania”.
La mulţi ani fericiţi şi de aici înainte, domnule Pleşa, şi din partea colectivului redacţional al Ziarului Unirea, pentru care dumneavoastră şi instituţia pe care aţi condus-o zeci de ani aţi fost mereu un sprijin real, prin informaţiile diverse pe care ni le-aţi furnizat. Dumnezeu să vă dea sănătate!
[nggallery id=478]
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Curier Județean
PROGRAMUL de circulație al autobuzelor STP de Crăciun 2024 și Revelion 2025 în zona metropolitană Alba Iulia
PROGRAMUL de circulație al autobuzelor STP de Crăciun 2024 și Revelion 2025 în zona metropolitană Alba Iulia Societatea de Transport Public SA Alba Iulia își adaptează programul de transport cu prilejul sărbătorilor de iarnă 2024. Citește și: Programul casieriilor pentru plata taxelor și impozitelor la Primăria Alba Iulia de Crăciun și Anul Nou Astfel, programul […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
MESAJE de CRACIUN 2024. URARI şi FELICITARI de Sărbători pe care le puteţi trimite celor dragi
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
Povestea sau legenda lui Moș Crăciun
-
Ştirea zileiacum 2 zile
Renii lui Moș Crăciun. Povestea renilor. Care sunt numele lor și cum îi ajută aceștia pe Moșul
-
Opinii - Comentariiacum 4 ore
MESAJE de Mos CRACIUN 2024 hazlii. Idei de SMS-uri, URĂRI şi FELICITĂRI amuzante pe care le puteți trimite celor dragi
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
MESAJE SMS de CRĂCIUN 2024 în limba ENGLEZĂ. Idei de URĂRI şi Felicitări în română şi engleză !
-
Curier Județeanacum 3 zile
Mesaje de Crăciun 2024 în limba italiană, traduse în limba română. Cântece tradiționale de Crăciun în limba italiana