FOTO-VIDEO: Festivalul de tradiţii româneşti şi-a deschis “lada de zestre” în Piaţa Cetăţii din Alba Iulia. Sute de spectatori au asistat la obiceiuri, jocuri şi cântece bătrâneşti de altă dată
Piaţa Cetăţii din Alba Iulia s-a transformat vineri seara într-un adevărat sat tradiţional românesc. Prima seară a Festivalului de tradiţii româneşti “Din lada de zestre” a adunat aici sute de spectatori, iubitori de tradiţii care, timp de peste două ore au fost realmente fermecaţi de punerea în scenă a unor fragmente din viaţa sătenilor de altă dată, obiceiuri şi tradiţii, cântece şi jocuri bătrâneşti de odinioară, unele dintre ele păstrate cu sfinţenie şi în zi de azi.
Într-un cadru tradițional, în curtea unei case ţărăneşti, acoperită cu paie şi împodobită cu obiecte şi cusături tradiţionale, special amenajată de organizatori (cu sprijinul familiei Nicu şi Marinela Comşa), şase ansambluri şi grupuri din judeţele Alba şi Mureş i-au transpus pe cei prezenți în universul arhaic de odinioară, prin dans, tradiţii şi cântec popular.
Publicul prezent a putut afla cum anume se manifestau oamenii în satul tradiţional românesc, care erau obiceiurile pe care le practicau şi care se mai practică, ce înseamnă un cântec autentic și cum anume a ajuns acesta să fie stilizat și interpretat de cântăreții de muzică populară.
În curtea gospodăriei ţărăneşti au evoluat pe rând Ansamblul „Urmaşele dacilor” din Şerbeni, judeţul Mureş, instructor Pop Maria, care a prezentat obiceiul „Cununa la secerat”; Ansamblul „Cântul Sălciuan” din Sălciua, judeţul Alba, instructor Vasile Gog, cu obiceiul „Nunta la Sălciua”; Ansamblul „Vinţana” din Vinţu de Jos, judeţul Alba, instructor Albu Eneşel, – „Jocul căluşarilor”; Ansamblul „Ecoul Călimanilor” din Petriş Vale, judeţul Mureş, coordonator Maria Popovici, cu obiceiul „Urcatul oilor la munte” şi Ansamblul „Hodăceana” din Hodac, judeţul Mureş, instructor Pop Maria şi Cornelia Butilcă cu obiceiul „Întoarcerea ţapinarilor”.
Festivalul de tradiţii româneşti “Din lada de zestre”, aflat în acest an la prima ediţie, continuă şi mâine. De la ora 16.00 va avea loc o piesă de teatru de păpuși, inspirată din satul tradițional românesc- „Poveste veselă” iar de la ora 19.00 vor participa alte şase ansambluri cu obiceiuri şi tradiţii din zona lor. Este vorba despre Ansamblul „Urisana” din Urisiul de Sus, judeţul Mureş, instructor Pop Maria, care va prezenta obiceiul „Şezătoarea”; Grupul tradiţional din Deal, Câlnic, judeţul Alba, instructor Alexandru Başa, cu obiceiul „De unde cătana pleacă”; Ansamblul „Coroniţa din Solovăstru”, judeţul Mureş, instructor Florentina Bathory, care va prezenta obiceiul „Coborâtul jocului”; Ansamblul „Amintiri din strămoşi” din Idicel Pădure, judeţul Mureş, instructor Rafila Moldovan, cu obiceiul „Bgilitul pânzei” şi Ansamblul „Mărginenii de pe Valea Frumoasei” de la Căpâlna, judeţul Alba, instructor Antoneta Mihaiu, cu obiceiul „Seara la stână”.
Invitat special, în încheierea Festivalului, este Ansamblul „Glanetaşul” din Agrieş, judeţul Bistriţa – Năsăud, instructor Flore Pop, care va valorifica scenic un obicei de nuntă.
Vă prezentăm mai jos câteva imagini foto-video din prima seară a Festivalului de tradiţii româneşti “Din lada de zestre”:
[nggallery id=105]
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Curier Județean
INCENDIU la o locuință în localitatea Vințu de Jos: Pompierii intervin cu două autospeciale
INCENDIU la o locuință în localitatea Vințu de Jos: Pompierii intervin cu două autospeciale Un incendiu a izbucnit astăzi, 20 decembrie 2024, la o locuință din Vințul de Jos, județul Alba, în jurul orei 09:40, conform primelor informații transmise de ISU Alba. Citește și: FOTO | INCENDIU în localitatea Unirea din județul Alba: Detașamentul de […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 5 zile
Bradul de Crăciun. Cum și când se împodobește. Istoria împodobirii bradului
-
Curier Județeanacum 11 ore
Mesaje de Crăciun 2024 în limba italiană, traduse în limba română. Cântece tradiționale de Crăciun în limba italiana
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
Nume care se sărbătoresc de Sfântul Daniel 2024. Viața Sf Daniel și semnificația numelui
-
Curier Județeanacum 15 ore
Obiceiuri, tradiții și superstiții de Ignat – Ziua sacrificării porcului de Crăciun
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
Mesaje de Sfântul Daniel 2024: URARI, FELICITARI și SMS-uri de LA MULȚI ANI pe care le poți trimite celor dragi
-
Actualitateacum 3 ore
De ce se taie porcul pe 20 decembrie, de IGNAT. Tradiții și obiceiuri