FOTO-VIDEO| 4 martie cutremurul din 1977 – 1.400 de morți în București, peste 11.000 de persoane rănite, sute de locuințe distruse
4 martie cutremurul din 1977 – 1.400 de morți în București, peste 11.000 de persoane rănite, sute de locuințe distruse
Cutremurul din 4 martie 1977, dată la care, la ora 21 şi 22 de minute, Capitala şi alte şapte judeţe din România au fost zguduite de cel mai puternic seism din istoria modernă a ţării.
Autorităţile de la acea vreme au fost copleşite de proporţia dezastrului. Aveau în faţă morţi, răniţi grav şi sute de clădiri prăbuşite.
Peste 1.500 de oameni au murit, dintre care 1.400 doar în Bucureşti. Alte 11.000 de persoane au fost rănite. Câteva mii au rămas pe drumuri. Printre personalităţile care şi-au pierdut viaţa atunci s-au numărat actorul Toma Caragiu, cântăreaţa de muzică uşoară Doina Badea sau regizorul Alexandru Bocăneţ.
Cu toate că situţia era extremă, televiziunea şi radioul de stat nu au difuzat nimic despre tragedie. Motivul: tovarăşul Nicolae Ceauşescu nu era în România, ci se afla într-o vizită oficială în Nigeria.
Delegaţia română s-a întors în ţară abia în cursul nopţii de după cutremur. Pe parcursul zilelor ce au urmat, Nicolae Ceauşescu, uneori însoţit de soţia sa Elena, a făcut vizite în Bucureşti pentru a evalua pagubele şi a calma populaţia.
Radio Europa Liberă devenise una dintre puţinele surse de informare. Astfel că rudele din străinătate sunau la postul de radio ca să afle dacă cei dragi mai sunt în viaţă.
Pagubele produse de seism au fost estimate la două miliarde de dolari.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Vouchere de vacanță 2026 pentru profesori: Ce valoare au anul acesta și cine le primește
Vouchere de vacanță 2026 pentru profesori: Ce valoare au anul acesta și cine le primește 2026 aduce modificări importante în ceea ce privește acordarea voucherelor de vacanță pentru profesori și ceilalți angajați din învățământul de stat. Modificările sunt stabilite prin legislație și se aplică de la 1 ianuarie 2026. Deși valoarea voucherelor rămâne aceeași ca […]
De ce nu se dorește eliminarea plafonării la gaze? Asociația Energia Inteligentă: „Plafonarea după 2023 a funcționat ca un împrumut fără dobândă pentru stat, garantat de consumatori”
De ce nu se dorește eliminarea plafonării la gaze? Plafonarea în forma în care este aplicată în ultimii ani este convenabilă statului și unor actori de pe piață. De aceea nu se dorește eliminarea plafonării la gaze. Plafonarea prețurilor la energie și gaze, introdusă inițial ca o măsură de protecție pentru populație în timpul crizei energetice […]
Cât de consistente au fost zăpezile din ianuarie în România în ultimii 16 ani: Analiză a meteorologilor ANM
Cât de consistente au fost zăpezile din ianuarie în ultimii 16 ani: Analiză a meteorologilor ANM Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a publicat, duminică, 11 ianuarie 2026, o analiză pe 16 ani privind evoluția stratului de zăpadă și a temperaturilor minime și maxime din luna ianuarie, în perioada 2010–2026, pentru zona montană și regiunile joase […]